Cancelarul german promite stabilitate fiscală pentru IMM-uri în plin scandal economic
Ieșirea recentă a cancelarului german, Friedrich Merz, a stârnit un val de discuții în rândul analiștilor români, în special după ce acesta a declarat în Osnabrück că „nu va exista nicio creștere a impozitului pe profit pentru companiile mijlocii din Germania sub această conducere”. Promisiunea sa vine pe fondul unei realități economice complicate, unde multe IMM-uri se simt amenințate de o serie de măsuri fiscale recente.
Printre ele se numără creșterea impozitului pe dividende, despre care experții susțin că ar putea duce la dispariția numeroaselor mici și mijlocii afaceri. De asemenea, abrogarea mecanismului de „eșalonare la plată, în formă simplificată” a dărilor la stat pune și mai multă presiune pe aceste firme, exact într-un moment în care accesul la credite bancare devine din ce în ce mai greu.
Economia Germaniei, într-o situație delicată
Analistul Emanuel Cernat explică faptul că, deși Germania este cea mai mare economie din Europa, aceasta se află în dificultate deja de câțiva ani. Conform lui, economia germană nu și-a revenit după pandemia de Covid-19, iar recesiunea clasică, care durează de doi ani, ridică serioase semne de întrebare legate de viitorul său.
În ciuda acestor provocări, autoritățile germane par să prioritizeze sprijinul IMM-urilor. Promisiunile lui Merz includ nu doar repornirea economiei, ci și temperarea cheltuielilor sociale, ceea ce face cu atât mai complicate măsurile economice ce urmează a fi implementate.
Paralele între România și Germania: Abordări diferite ale aceleași probleme
Analizând situația economică din România în comparativ cu Germania, Cernat observă similitudini în provocările cu care se confruntă aceste două economii. Cu toate acestea, modul în care guvernele aleg să abordeze aceste probleme diferă semnificativ. În România, există o lipsă de încredere în coaliția guvernamentală, iar dezbaterile legate de măsurile de austeritate se desfășoară cu multă întârziere.
În contrast, Germania pare să aibă o abordare unitară la nivelul deciziilor guvernamentale, chiar și în contextul diferențelor ideologice între partidele de la putere. Cernat subliniază că, în timp ce în România se discută intens despre măsuri, în Germania aceste planuri sunt ghidate de o viziune pe termen lung.
Perspectivele economice și rolul IMM-urilor
Un aspect remarcabil pe care Cernat îl evidențiază este abordarea pe termen lung a oficialilor germani. Ministrul de Finanțe, Lars Klingbeil, este un exemplu de politician care, deși provine dintr-un partid social-democrat, a înțeles să colaboreze cu apucături centrist-drepte pentru a promova politici eficiente.
Pe de altă parte, problema taxării IMM-urilor reprezintă o provocare semnificativă. Cernat avertizează că o suprataxare ar putea fi fatală pentru aceste afaceri, considerând că, în fața tentației de a crește veniturile pe termen scurt, Merz a ales o altă cale, favorizând, în schimb, scăderea impozitelor pentru a stimula investițiile și a reporni motorul economiei germane.
Pe scurt, contextul economic actual evidențiază diferențele de abordare între România și Germania. În timp ce Germania își concentrează eforturile pe conturarea unui viitor stabil pentru IMM-uri, România continuă să se lupte cu indeciziile politice și cu o gestionare contra timp a provocărilor economice.
