Rata inflației a urcat din nou în august, apropiindu-se de pragul psihologic de 10%. În timp ce populația resimte tot mai acut creșterea prețurilor, statul și debitorii par a fi principalii beneficiari ai acestei situații economice tensionate.
Cine câștigă când românii plătesc mai mult?
Inflația a revenit în forță în luna august, ajungând la 9,9%, după ce în iulie se situase în jurul valorii de 8%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșterile de prețuri au fost resimțite din plin de consumatori, în special la energia electrică, fructe și produse de igienă.
În acest context, economiștii avertizează că, în toamna acestui an, rata inflației ar putea trece din nou în zona cu două cifre. Această evoluție este alimentată de eliminarea plafonării prețurilor la energie, dar și de modificările fiscale introduse recent de Guvern.
Statul, principalul beneficiar al scumpirilor
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, atrage atenția într-o analiză recentă că bugetul de stat a profitat semnificativ de pe urma inflației.
„Dacă ne uităm la episodul de majorare a ratei inflației care a început în anul 2022, de departe, Guvernul este cel mai mare câștigător din creșterea generalizată a prețurilor: Din cele 61 de miliarde de lei creștere a veniturilor bugetare în 2023, un total de 45 de miliarde au venit numai din creșterea prețurilor”, precizează Codirlașu.
Debitorii, salvați de inflație
Un alt efect direct al inflației este legat de datoriile contractate de stat și companii. Într-o economie unde banii își pierd din valoare, debitorii pot rambursa mai ușor împrumuturile.
„Debitorii, cum ar fi guvernele și companiile, pot beneficia de inflația ridicată prin reducerea valorii reale a datoriei lor. Cu alte cuvinte, inflația ridicată face ca suma datorată să aibă mai puțină valoare în termeni reali, ceea ce înseamnă că debitorii pot rambursa datoria lor cu mai puține resurse”, adaugă economistul.
Cauzele din spatele valului de scumpiri
Specialiștii indică mai multe motive pentru accelerarea inflației în România:
- Creșterea prețurilor la energie: Eliminarea plafonării tarifelor la electricitate a generat scumpiri în lanț, afectând atât producția, cât și transportul mărfurilor.
- Taxe și accize mai mari: Modificările recente de TVA și accize au dus la scumpirea multor produse de bază și servicii.
- Deficit bugetar ridicat: Cheltuielile excesive ale statului și lipsa veniturilor fiscale suficiente determină Guvernul să se împrumute, alimentând astfel presiunea inflaționistă.
- Importuri scumpe și productivitate scăzută: România depinde în mare parte de importuri, iar productivitatea internă rămâne redusă. În acest context, valorizarea monedei naționale și costurile externe pot declanșa fluctuații mari de prețuri.
- Politici bugetar-fiscale neadaptate: Lipsa reformelor structurale și implementarea lentă a fondurilor europene amplifică instabilitatea economică.
Ce urmează: scădere ușoară la final de an?
Banca Națională a României (BNR) a actualizat estimările în luna iulie și a prevăzut că inflația ar putea atinge un maxim de 9,2% în septembrie, urmând apoi să coboare către 8,8% la sfârșitul anului.
Totuși, chiar și aceste valori sunt mult peste ținta oficială a BNR, care rămâne la 2,5% ±1 punct procentual, în linie cu regimul de țintire a inflației adoptat încă din 2005.
