Studenții și dezinformarea: O provocare pentru educație
Într-o eră digitală în care rețelele sociale influențează profund modul în care tinerii percep informațiile, profesorul Mike Evans, de la Universitatea de Stat din Georgia, a sesizat o situație alarmantă în rândul studenților săi: tot mai multe cunoștințe despre democrație sunt înlocuite de teorii conspiraționiste și informații distorsionate preluate din mediul online.
Un exemplu emblematic în acest context a fost un videoclip care circula pe rețele sociale, confundat de studenți cu o dovadă de fraudă electorală în SUA, deși, în realitate, filmarea fusese realizată în Rusia. Această situație l-a determinat pe Evans să se întrebe cum poate un curs menit să formeze cetățeni activi într-o democrație să conteste în mod eficient realitatea dezinformării online.
Restructurarea unui curs destinat unui număr atât de mare de studenți și profesori părea o sarcină descurajantă, însă soluția a fost găsită în programul Civic Online Reasoning, dezvoltat de Universitatea Stanford. Acest curriculum gratuit oferă strategii aplicabile, inspirate din cele folosite de verificatorii de fapte.
Sam Wineburg, coordonatorul echipei de cercetare, subliniază că problema identificată de Evans se regăsește nu doar în Georgia, ci și la nivel global. Tinerii își iau majoritatea informațiilor din surse digitale, având adesea dificultăți în a evalua critic veridicitatea acestora.
Programul Civic Online Reasoning vizează aspecte esențiale precum identificarea surselor, evaluarea credibilității și înțelegerea contextului prin metode de „lectură laterală”, care încurajează consultarea mai multor surse independente pentru a verifica informațiile obținute.
În 2021, echipa de la Stanford a adaptat acest program pentru cursurile lui Evans, constând în șase module scurte integrate fără a altera curriculul existent. Exemplele utilizate erau relevante pentru tematicile studiate: de la videoclipuri despre prețul combustibilului, până la informații despre confirmarea judecătoarei Ketanji Brown Jackson.
Studenții au fost instruiți să recunoască diferite forme de manipulare, cum ar fi distorsionarea citatelor sau editarea selectivă a clipurilor video. Rezultatele au fost încurajatoare: în urma testărilor, aproape 3.500 de studenți au arătat o îmbunătățire de 18% în identificarea surselor nesigure, iar 80% dintre ei au declarat că au câștigat cunoștințe valoroase.
Această inițiativă demonstrează că alfabetizarea digitală poate fi eficient promovată fără a necesita reforme radicale în educație. Altele asemenea din diferite domenii de studiu, precum nutriția sau retorica, confirmă aceeași eficiență.
În concluzie, într-o lume saturată de dezinformare, pașii mici și integrarea inteligentă a educației pot avea un impact semnificativ asupra capacității tinerelor generații de a naviga prin informațiile disponibile. Este esențial ca instituțiile de învățământ să continue să investească în formarea abilităților critice ale studenților, pentru a-i pregăti astfel pentru provocările viitorului.
