Creșterea economică a României, sub semnul întrebării: FMI avertizează asupra inflației și deficitului

Economia României are șanse să înregistreze o expansiune graduală, dar acest proces este strâns legat de consolidarea fiscală necesară pentru a contracara deficitele gemene. De asemenea, inflația va continua să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă, înainte de a coborî sub limita de toleranță stabilită de Banca Națională a României (BNR) până la sfârșitul lui 2026. Aceste concluzii au fost evidențiate după vizita misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) în România, în cadrul discuțiilor de evaluare a evoluției economice.

Recentul plan de reforme pentru perioada 2025-2026, care include modificări fiscale, este privit ca un pas pozitiv. Totuși, implementarea completă și măsurile suplimentare de ajustare din 2027 vor fi esențiale pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB, consideră FMI.

Inflația și deficitele, mai mari decât se anticipa

În cadrul politicii monetare, abordarea prudentă a BNR este considerată adecvată. FMI subliniază că reducerea dobânzii ar trebui să fie pusă în practică doar după ce inflația începe o tendință de scădere sustenabilă. O mai bună flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu s-ar putea dovedi benefică în fața șocurilor economice. De asemenea, FMI recomandă întărirea reformelor structurale pentru a valorifica la maximum fondurile europene și a sprijini creșterea economică.

Inflația a atins 9,9% în august, amplificată de eliminarea plafonului aplicat la prețul energiei electrice și de creșterea TVA-ului. FMI indică o diminuare a creșterii PIB-ului României, estimată la 0,8% în 2024, cu un consum privat solid, dar cu un declin al activităților de investiții. De altfel, inflația anuală și deficitul fiscal, care a crescut la 8,7% din PIB în 2024, evidențiază o deteriorare a sănătății economice.

Riscuri pentru viitorul economiei românești

FMI estimează un ritm de creștere de 1% pentru 2025 și de 1,4% pentru 2026. Totodată, riscurile asociate cu perspectiva economică rămân negative, în special cele legate de inflație și sustenabilitatea fiscală. Se menționează, de asemenea, riscuri legate de o potențială retrogradare a ratingului suveran al României, din cauza îngrijorărilor cu privire la executarea reformelor fiscale planificate.

Un aspect pozitiv este implementarea eficientă a ajustării fiscale, care ar putea spori încrederea investitorilor. Este esențial ca măsurile să conducă la o reducere substanțială a deficitelor fiscale.

Necesitatea unor reforme structurale profunde

FMI sugerează că reformele fiscale sunt fundamentale pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale. Eforturile de digitalizare ale Guvernului, pentru întărirea administrației fiscale, sunt considerate un pas important. De asemenea, dezvoltarea unei agenții independente pentru supravegherea companiilor de stat este văzută ca o soluție promițătoare.

Pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească participarea la piața forței de muncă și să investească în educație, având în vedere îmbătrânirea populației. Tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon şi finalizarea strategiilor energetice sunt, de asemenea, vitale pentru securitatea energetică a țării.

În concluzie, deși există un potențial de creștere în economia românească, provocările în materie de inflație și deficit fiscal trebuie gestionate cu seriozitate pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. Potrivit FMI, implementarea reușită a reformelor fiscale și structurale este cheia pentru restabilirea stabilității economice pe termen lung.