Criză politică în așteptare: Soarta Guvernului Bolojan atârnă de o decizie a Curții Constituționale
În săptămâna următoare, România ar putea fi martoră la o schimbare majoră în peisajul politic, întrucât premierul Ilie Bolojan riscă să demisioneze, iar actualul Guvern ar putea să își încheie mandatul. Contextul economic și social complicat face ca menținerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR să fie o provocare mai mare decât negocierile din iunie, care au durat o lună întreagă. În absența unei majorități pro-europene, România ar putea intra într-o criză politică ce ar agrava și mai mult situația economică.
Curtea Constituțională va analiza, pe 24 septembrie, nouă sesizări legate de Pachetul 2 de reforme pe care Guvernul Bolojan și l-a asumat în Parlament. Cea mai așteptată decizie este cea referitoare la legea pensiilor magistraților, contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Celelalte patru proiecte din pachet, care includ reforma în sănătate, impozite pe proprietate și alte măsuri, au fost contestate de partidele extreme AUR, POT și SOS.
Legea pensiilor magistraților propune reducerea acestora la maxim 70% din ultima indemnizație și majorarea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani. Adoptarea acestei legi a generat o reacție puternică din partea sistemului de justiție, care a dus la suspendarea activității în instanțe și parchete.
Decizia CCR este esențială, deoarece ar putea determina soarta Guvernului Bolojan. Premierul și liderii UDMR și USR au declarat că respingerea legii la CCR ar însemna lipsa de legitimitate a Executivului. Deși liderii s-au ferit de termenul „demisie”, mesajul este clar: fără acceptarea legii, Guvernul nu poate continua.
Ilie Bolojan a avertizat că, dacă pachetul de reforme va fi respins de CCR, va fi dificil pentru Guvern să gestioneze alte probleme. „Acest guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți, alte acumulări care sunt adunate.”, a spus el. De asemenea, Kelemen Hunor de la UDMR a afirmat că „legitimitatea acestui guvern dispare” dacă legea nu trece testul constituțional.
Pe lângă legea pensiilor, o altă reformă crucială este cea a administrației locale, care preconizează concedierea a 13.000 de angajați. Această măsură este contestată vehement de PSD, care, deși parte a coaliției, are mulți primari care trebuie să implementeze concedierile.
Deși reforma administrației a fost inclusă inițial în Pachetul 2, aceasta a fost amânată din cauza neînțelegerilor din coaliție. Cu toate acestea, premierul Bolojan a amenințat cu demisia dacă reforma nu este adoptată, iar în absența unui consens în cadrul coaliției, poziția sa devine din ce în ce mai vulnerabilă.
Opinile sunt împărțite în cadrul PSD, cu liderul interimar Sorin Grindeanu criticând abordarea lui Bolojan, considerând-o o „măsură de șantaj politic”. În schimb, Olguța Vasilescu a declarat că, deși nu se dorește o criză, premierul nu va avea sprijin dacă nu va adopta reformele dorite.
Pe de altă parte, discuțiile din cadrul coaliției indică o lipsă de dorință pentru a prelua funcția de premier, având în vedere impactul măsurilor nepopulare. Astfel, o eventuală demisie a lui Bolojan ar conduce la o cădere a întregului Guvern, ce ar necesita noi negocieri politice și posibile retrageri din coaliție.
În concluzie, România stă pe marginea unei crize politice iminente. Odată ce își va tranșa soarta în raport cu cele două reforme, țara ar putea naviga printr-o perioadă de incertitudine extremă, amplificată de deficitul bugetar și nemulțumirile populare în creștere. Premierul Ilie Bolojan nu a confirmat explicit intenția de a demisiona, dar contextul politic și economic face ca stabilitatea guvernamentală să pară din ce în ce mai fragilă.
