Incertitudini pentru proiectul de cablu energetic între România și Georgia
Un proiect ambițios de conectare energetică, lansat în 2022 la București, se confruntă cu semne de întrebare privind viitorul său. Inițiativa, care implică un cablu de curent continuu de mare capacitate ce ar urma să traverseze Marea Neagră, urma să conecteze România cu Georgia și să se extindă până în Ungaria și Azerbaidjan. Discuțiile recente sugerează că situația geopolitică din regiune nu este favorabilă pentru continuarea acestei investiții.
„Situația geopolitică nu este prielnică pentru a finaliza un astfel de proiect”, a declarat Bende Sándor, președintele Comisiei pentru industrii în Camera Deputaților, în cadrul unei conferințe organizate de ziarul Bursa. Oficialul a subliniat că instabilitatea dintre statele din regiune, inclusiv Georgia, Armenia și Azerbaidjan, complică și mai mult perspectiva de realizare a cablului submarin.
Dilemele Ministerului Energiei
Moderatorul conferinței, Ovidiu Demetrescu, a exprimat îngrijorarea cu privire la viitorul acestui proiect, întrebând secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu dacă acesta va fi realizat. Răspunsul secretarului a fost promițător, dar neclar, sugerând că, deși el personal crede în viabilitatea proiectului, este posibil ca inițiativa să fie operaționalizată abia peste o perioadă extinsă și nesigură.
„Este cel mai lung cablu, cu o lungime de 1.200 km, iar investiția va fi semnificativă, dar nu pot da un termen precis“, a adăugat Nițulescu, lăsând astfel loc de speculații.
Proiectul în umbră
De la anunțarea finalizării studiului de fezabilitate, în urmă cu șase luni, proiectul nu a mai fost menționat de autoritățile române. Până în aprilie, inițiativa era considerată una dintre cele mai importante pentru infrastructura energetică a României, conform fostului ministru Sebastian Burduja.
În aprilie, Ministerul Energiei a comunicat că studiul de fezabilitate a fost completat, dar, după aceea, nu au fost oferite detalii suplimentare. La întrebările adresate de jurnaliști, oficialii ministeriali s-au limitat să menționeze că nu pot oferi mai multe informații decât cele deja publicate.
Îndoieli la nivel european
Pe 17 decembrie 2022, un acord a fost semnat la București de liderii României, Georgiei, Azerbaidjanului și Ungariei, pentru realizarea „Coridorului Verde”. Totuși, în 2024, Comisia Europeană a ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestuia, semnalând că nu include garanții pentru respectarea legislației Uniunii Europene.
Investitorii din spatele proiectului
Cablul submarin implică mai multe companii importante, inclusiv Transelectrica, TAQA din Emiratele Arabe Unite, fluor din Statele Unite și E-INFRA din România. Cu toate acestea, analiștii subliniază că progresul este lent, iar companiile implicate urmează să se adapteze la noile condiții politice și economice.
Centrul de greutate al discuției rămâne lipsa de transparență și stabilitate. Trecutul istoric al României în privința proiectelor energetice de anvergură este semnificativ, având în vedere că multe dintre acestea au eșuat din cauza lipsei de resurse sau a incertitudinilor legate de fezabilitate.
Este esențial ca Guvernul să comunice clar progresele și să ofere informații precise pentru a restabili încrederea investitorilor și a asigura proiectele de viitor. Fără un angajament ferm și o colaborare eficientă între statele implicate, viitorul „Coridorului Verde” rămâne incert.
