Rectificarea bugetară, subiect de frământare pentru Guvernul României
Premierul a oferit clarificări legate de rectificarea bugetară într-o conferință de presă susținută miercuri, 24 septembrie. Acesta a anunțat că ședința extraordinară a Guvernului pentru aprobatul rectificării va avea loc la începutul săptămânii viitoare.
Rectificarea bugetului are ca scop acoperirea plăților curente, asigurarea unor fonduri pentru asistența socială și o ușoară majorare a investițiilor. În acest context, problema supracontractărilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evaluate la aproximativ 40 de miliarde de euro, devine tot mai presantă.
Presiunea investițiilor și bugetul
Premierul subliniază că rectificarea bugetară este tensionată datorită presiunilor din sectorul investițiilor. “Am supracontractat sume semnificative pentru proiectele din fonduri europene, ajungând la aproximativ 40 de miliarde de euro, în loc de puțin peste 20 miliarde,” a explicat Ilie Bolojan. Acesta a adăugat că, pentru a putea aloca fonduri suplimentare în anul următor, cheltuielile de funcționare vor trebui reduse. Tot ce se va economisi, va fi redirecționat către finalizarea proiectelor din PNRR, inclusiv renovarea școlilor și îmbunătățiri în eficiența energetică.
Critica specialiștilor în economie
Analistul Adrian Negrescu a comentat acest subiect pentru Ziare.com, afirmând că „super-bugetarii de lux” par să trăiască într-o realitate separată de provocările economice actuale. Aceștia au solicitat între 70 și 80 de miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară, sumă care, conform lui Negrescu, „nu există și nu poate fi împrumutată”.
Specialistul subliniază necesitatea unei restructurări profunde a decidenților din ministere, cei care contribuie la elaborarea bugetelor. El crede că responsabilii nu sunt politicienii, ci anumiți bugetari care ignoră realitatea economică.
Deficit bugetar alarmant
Negrescu a evidențiat că, după primele opt luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 4,5%, echivalentul a peste 80 de miliarde de lei. România trebuie să se încadreze în o țintă de deficit de 8,5%, ceea ce implică necesitatea de a împrumuta aproximativ 20 de miliarde de euro până la finalul anului, fără a lua în calcul cererile suplimentare venite din partea ministerelor.
El adaugă că bugetarii de rang înalt continuă să livreze estimări nerealiste, dând exemplu creșterea economică prezisă de 2,6%, care s-a dovedit a fi doar o iluzie.
Apel pentru reforme drastice
Adrian Negrescu subliniază că, în actuala circumstanță, este esențial să reducem drastic cheltuielile bugetare, să îmbunătățim gestionarea fondurilor, atât din perspectivele bugetului, cât și ale proiectelor finanțate din fonduri europene.
În plus, el discută despre contextul politic curent, afirmând că premierul Bolojan nu ar trebui să demisioneze, întrucât o astfel de decizie ar putea aduce efecte devastatoare pentru economia României, inclusiv retrogradarea ratingului de solvabilitate și deprecierea masivă a monedei naționale.
Consecințe severe în cazul schimbării politice
„Fiecare demisie ar putea aduce măsuri dure, inclusiv tăieri de salarii și creșteri de impozite,” a concluzionat analistul, sugerând că este vital ca actuala conducere să rămână unită pentru a naviga prin aceste vremuri dificile.
România se află într-un moment crucial, iar deciziile actuale vor avea efecte majore asupra stabilității sale financiare pe termen lung.
