România, Lider Necontestat în Gap-ul de TVA: O Situație Alarmantă
Specialiștii în fiscalitate au așteptat cu mult interes rezultatele raportului Comisiei Europene referitor la gap-ul de TVA, un domeniu în care România se află pe prima poziție în Uniunea Europeană de mai mulți ani. Deși se spera la o îmbunătățire a cifrelor, realitatea a fost dezamăgitoare.
În anul 2023, România nu doar că își menține supremația, dar și înregistrează o creștere semnificativă a gap-ului de TVA, de la 26,7% în 2022 la 30%. Această creștere poate fi parțial explicată printr-o schimbare a metodologiei de calcul, care a dus la o percepție mai favorabilă în anii anteriori.
În termeni concreți, neîncasarea TVA se traduce în aproximativ nouă miliarde de euro, o sumă care rămâne, din păcate, mai mult teoretică decât posibilă. Discuțiile despre impactul acestei sume asupra bugetului național sunt adesea însoțite de scepticism, dat fiind că nu reflectă realitatea cotidiană a .
Fenomenul gap-ului de TVA generează periodic controverse, iar experți și politicieni încearcă să explice aceste discrepanțe. Unele voci sugerează că ratele de TVA sunt prea mici, o opinie contestată de mulți, în timp ce altele indică evaziunea fiscală ca fiind principalul vinovat. Recent, șeful Fiscului a menționat, de asemenea, autoconsumul ca o problemă semnificativă în estimarea TVA-ului potențial de încasat.
Raportul Comisiei Europene enumeră anumiți factori care influențează această problemă. De exemplu, o creștere a PIB-ului ar putea conduce la o conformare mai bună, dar în anii 2022-2023, conturul european s-a decelerat, ceea ce a putut contribui la o sporire a gap-ului. Diminuația consumului de alimente și băuturi nealcoolice sugerează, de asemenea, o migrare spre piețe nefiscalizate, îngreunând astfel încasările.
Pe lângă acești factori, numărul în creștere al falimentelor adaugă riscuri suplimentare, amplificând neplata TVA. Totuși, avansul plăților digitale pare să diminuaeze neconformitatea, ceea ce indică o complexitate interesantă în modul în care diferitele economii se confruntă cu această problemă.
La nivel european, Malta și Polonia urmează România în privința ratelor mari ale gap-ului de TVA, în timp ce Austria, Finlanda și Cipru se numără printre cei mai buni la încasări. De remarcat este că raportul include și state candidate, printre care Albania se remarcă printr-un gap de 24,6%.
O altă veste proastă pentru România vine dintr-un raport care analizează impozitul pe profit, situația fiind similară. România a înregistrat în 2019 un deficit de 35% în încasările acestui impozit, majoritatea cauzelor fiind atribuite evaziunii fiscale. Alte state, pe de altă parte, se confruntă în principal cu optimizarea fiscală efectuată de companii.
Concluziile studiilor europene subliniază problemele serioase ale economiei și ale sistemului fiscal. Sumele semnificative de TVA neîncasate alimentează un sistem în care banii ajung în mâinile evazioniștilor și ale micilor oportuniști. Astfel, nouă miliarde de euro rămân necontrolate, lipsite de un impact pozitiv asupra economiei țării. Aceasta este realitatea cu care România trebuie să se confrunte, iar dorința de schimbare a sistemului fiscal rămâne o provocare majoră.
