Polonezii sunt chemați duminică la urne într-un scrutin prezidențial care ar putea schimba profund direcția țării în raport cu Uniunea Europeană. Duelul dintre liberalul Rafał Trzaskowski și conservatorul Karol Nawrocki va influența decisiv viitorul reformelor din justiție și relația cu Bruxelles-ul.
Viitorul statului de drept în Polonia se joacă duminică, în cadrul alegerilor prezidențiale ce promit să redefinească parcursul politic al țării. Rafał Trzaskowski, actualul primar liberal al Varșoviei, susținut de premierul Donald Tusk, se află într-o luptă strânsă cu Karol Nawrocki, candidatul conservator sprijinit de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS).
Miza este imensă: dacă Trzaskowski câștigă, promite să sprijine reformele guvernului și să înlăture obstacolele actuale din calea restabilirii statului de drept. În schimb, o victorie a lui Nawrocki ar însemna continuarea blocajului prezidențial impus de actualul șef al statului, Andrzej Duda, aliat fidel al PiS.
Între 2015 și 2023, perioada de guvernare a PiS a adus Poloniei critici dure din partea Bruxelles-ului, din cauza modificărilor legislative care au afectat libertățile civile și independența justiției. Deși victoria electorală a lui Tusk în 2023 a fost un pas către normalizare, multe dintre reforme sunt încă blocate.
„Nu am livrat statul de drept, așa e. Responsabilitatea aparține omului care locuiește acum la Palatul Prezidențial”, a declarat pentru POLITICO Paweł Śliz, deputat din partea alianței „Calea a Treia” și președintele Comisiei parlamentare pentru Justiție și Drepturile Omului.
Sprijinul UE pentru Polonia a fost reluat parțial, însă fondurile europene de peste 100 de miliarde de euro au fost deblocate mai mult pe baza promisiunilor făcute de Tusk, decât a unor schimbări concrete. Trzaskowski susține că poate accelera acest proces. „Cu siguranță voi semna o lege care să pună capăt haosului și dualismului din justiție”, a afirmat el în luna ianuarie.
Într-un apel la mobilizare, Donald Tusk s-a adresat săptămâna trecută unei mulțimi de aproximativ 150.000 de persoane adunate în Varșovia: „Acum ori niciodată”.
Experții afirmă că o victorie a lui Trzaskowski ar însemna o colaborare eficientă între președinte și guvern. „Se așteaptă ca Trzaskowski să fie un președinte care va colabora fără probleme cu guvernul Tusk pe toate planurile și, în special, în ceea ce privește statul de drept”, a explicat Jakub Jaraczewski, cercetător la Reporting Democracy.
Pe de altă parte, Nawrocki se declară un opozant al reformelor promovate de Tusk, promițând că va păstra judecătorii numiți de PiS și va încetini modificările legislative. „Se așteaptă ca Nawrocki să fie opusul complet, cel mai probabil un blocaj total al oricăror inițiative ale coaliției în privința statului de drept. Restaurarea unui sistem judiciar independent în Polonia este literalmente pe buletinul de vot duminică chiar dacă, paradoxal, ocupă aproape zero spațiu în dezbaterile din campanie”, a completat Jaraczewski.
Mandatul lui Duda s-a remarcat prin opoziția față de reformele inițiate de guvern. A respins, prin veto, proiectele esențiale de reformare a Consiliului Național al Magistraturii și a trimis mai multe legi la Tribunalul Constituțional, instituție dominată de judecători numiți de PiS. În opinia executivului, această instanță și-a pierdut legitimitatea.
„O victorie a domnului Trzaskowski va oferi guvernului Tusk un nou impuls și un orizont clar de doi ani și jumătate până la următoarele alegeri parlamentare, perioadă în care își poate reconstrui baza de sprijin și restabili un sens al direcției”, a scris Aleks Szczerbiak, profesor la Universitatea din Sussex.
Deputatul Paweł Śliz susține că venirea lui Trzaskowski la conducerea țării ar debloca pachetele legislative esențiale: „Aceste legi ar trebui să-i ajungă cât mai repede. Printre ele se numără reforma Consiliului Național al Magistraturii, readucerea Tribunalului Constituțional în normalitate și separarea funcțiilor de procuror și ministru al justiției”.
Totuși, chiar și cu un nou președinte, revenirea completă la situația anterioară anului 2015 nu este posibilă. „Toate aceste acțiuni menite să restabilească statul de drept trebuie să se asigure că cetățenii nu sunt afectați negativ, pentru că, dacă avem hotărâri judecătorești emise zilnic, anularea sau inversarea lor bruscă ar genera un haos uriaș”, a avertizat Maria Skóra, cercetător la Centrul European de Politici.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din Polonia ar putea marca fie o reconciliere clară cu valorile europene, fie o perpetuare a conflictului cu Bruxelles-ul. Duminica aceasta, polonezii au în mâini direcția viitoare a democrației din țara lor.
