Investigarea factorilor care influențează riscul alergiilor alimentare la copii arată că acesta este determinat de o combinație complexă de aspecte, nu de un singur motiv, începând din primele luni de viață.
Un studiu efectuat de specialiști de la Universitatea McMaster din Canada a analizat date de la aproximativ 2,8 milioane de copii din întreaga lume și a constatat că în jur de 5% dintre aceștia dezvoltă alergii alimentare până la vârsta de șase ani.
Acest demers a inclus o revizuire sistematică și o meta-analiză bazată pe nu mai puțin de 190 de studii despre alergiile alimentare în rândul copiilor, iar rezultatele au fost publicate de JAMA Pediatrics.
Autorii au evaluat peste 340 de factori posibili care ar putea influența riscul de alergii alimentare. Concluzia principală a fost că aceste alergii nu pot fi explicate exclusiv prin genetică, ci se formează din interacțiunea complexă între ereditate, sănătatea pielii, microbiom și factorii mediului.
Printre elementele identificate ca fiind asociate cu un risc crescut se numără eczema apărută în primele luni de viață. Copiii care suferă de eczeme au un risc de trei până la patru ori mai mare de a dezvolta alergii alimentare.
Respirația şuierătoare și alergiile nazale au fost, de asemenea, corelate cu un risc crescut de alergii alimentare.
Un alt factor semnificativ este antecedentul familial: copiii cu părinți sau frați alergici au o probabilitate mai mare de a dezvolta alergii alimentare, mai ales când ambii părinți sunt afectați, conform celor menționate într-un raport al universității.
Momentul introducerii alimentelor cu potențial alergen are, de asemenea, o importanță crucială. Studiul sugerează că întârzierea introducerii unor alimente precum arahidele, nucile sau ouăle poate crește riscul de alergii. Copiii care au fost expuși la arahide după vârsta de 12 luni au o șansă de peste două ori mai mare de a dezvolta o alergie la acest aliment.
Folosirea antibioticelor în primele luni de viață este un alt aspect asociat cu risc crescut. Administrarea antibioticelor în prima lună după naștere este legată de o probabilitate mai mare de alergii alimentare. Totuși, utilizarea acestora mai târziu în copilărie sau în timpul sarcinii prezintă un risc, dar acesta este mai mic comparativ cu expunerea din prima lună de viață.
Ce nu influențează riscul de alergii alimentare la copii
În aceeași linie, analiza nu a descoperit o corelație între alergiile alimentare și anumiți factori frecvent menționați, cum ar fi greutatea mică la naștere, nașterea după termen, alăptarea parțială (hrană mixtă) sau regimul alimentar al mamei, precum nici stresul suportat în timpul sarcinii.
