Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) anunță mai multe focare de infecție cu Candida auris în România în 2025. Cazurile ridică îngrijorări în rândul specialiștilor, mai ales în spitalele cu pacienți vulnerabili.
Corp articol cu subtitluri și propoziții scurte:
Focare confirmate în București și alte județe
Potrivit INSP, în Capitală au fost identificate șase focare, totalizând 44 de pacienți. Alte cazuri s-au înregistrat în județele Bacău, Mureș, Cluj și Olt. Candida auris este considerată o problemă globală de sănătate publică, fiind întâlnită și în România de mai mulți ani.
Ce este Candida auris
Această ciupercă poate trăi în organism fără să provoace simptome. Problemele apar când afectează persoane cu imunitatea scăzută, pacienți internați pe termen lung sau cei din secții de terapie intensivă.
„Candida auris este o ciupercă răspândită pe scară largă la nivel global, inclusiv în România. Infecția cu această specie nu este o noutate și în cam toate spitalele există. Infecția cu Candida auris apare, de multe ori, în cazul pacienților care sunt spitalizați într-o secție de terapie intensivă ori în alte secții speciale. De asemenea, pot căpăta o formă severă de boală și pacienții contaminați, care se confruntă deja cu boli cronice, pacienții care stau internați pentru o perioadă mai lungă de timp în spitale, persoanele care au un sistem imunitar perturbat ori cei în vârstă. Aceștia pot ajunge la o infecție generalizată, la sepsis, care să le pună viața în pericol din cauza complicațiilor.”, a explicat Adrian Marinescu, medic infecționist și manager al Institutului „Matei Balș” din București.
Cum se transmite și care este diferența între colonizare și infecție activă
Ciuperca se poate răspândi prin contact direct cu o persoană infectată sau prin atingerea unor suprafețe contaminate. Prezența acesteia în organism nu înseamnă automat infecție activă; în multe cazuri este vorba doar de colonizare.
Simptome și diagnostic
Semnele bolii depind de zona afectată. Pentru un diagnostic corect, sunt necesare analize de laborator: teste de sânge, probe de la nivelul pielii sau analize de urină. În caz de sepsis, pot apărea febră, frisoane, dificultăți de respirație și o stare generală gravă.
Tratament și provocări medicale
„Rezistența organismului în cazul infecției cu Candida auris este tot mai mare (la fel cum se întâmplă și în cazul altor infecții cu alte ciuperci/bacterii). Infecțiile de spital cu Candida auris ajung să fie destul de greu de tratat pentru că: fie există un diagnostic prea târziu și se intervine greu cu tratamentul specific, fie există rezistență, iar antifungicele (tratamentul pe care îl avem la dispoziție pentru infecție) nu reușesc să dea efectul scontat, în anumite cazuri. De multe ori, infecțiile nozocomiale, denumite în prezent infecții asociate asistenței medicale, se pun în semn de egalitate cu situațiile care pot să însemne malpraxis. Această asociere este total greșită, întrucât astfel de infecții, inclusiv cele cauzate de Candida auris, se regăsesc în numeroase medii și reprezintă o problemă reală de sănătate publică. Este esențial ca populația să adopte măsurile de prevenție necesare pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.”, conchide medicul infecționist.
Context internațional
Organizația Mondială a Sănătății a inclus Candida auris pe lista agenților patogeni prioritari, din cauza rezistenței ridicate la tratamente și a riscului de răspândire rapidă în unități medicale.
Focarele recente din România arată că infecțiile cu Candida auris rămân o provocare serioasă pentru sistemul medical. Specialiștii recomandă măsuri stricte de igienă și diagnostic rapid pentru a reduce riscul de complicații grave.
