Alimentația și combaterea obezității moderne – Alege corect, mănâncă sănătos cu InfoCons
Obezitatea a devenit, în ultimele decenii, o preocupare majoră la nivel mondial, având implicații serioase asupra sănătății publice. Acest fenomen a fost în mod tradițional asociat cu alimentația excesivă și cu un stil de viață sedentar. Însă, cercetările recente, derulate cu sprijinul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, sugerează o explicație mai complexă a acestei probleme.
Conform unui studiu bazat pe o vastă bază de date nutrițională internațională, creșterea aportului caloric pare să fie principalul factor responsabil pentru obezitate, și nu neapărat reducerea activității fizice. Această descoperire deschide noi perspective în strategiile de prevenire și gestionare a epidemiei de obezitate.
Dieta, nu lipsa mișcării, este cheia obezității
Cercetarea, efectuată cu date din peste 50 de instituții din 19 țări, arată că creșterea consumului de alimente este principala cauză a obezității în societățile dezvoltate, contrar credinței că inactivitatea fizică ar fi vinovată. Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, contestă teoria conform căreia lipsa exercițiului fizic este responsabilă de acumularea kilogramelor în plus în contextul dezvoltării economice.
Profesorul Herman Pontzer de la Universitatea Duke subliniază că, deși s-au depus eforturi considerabile pentru a identifica rădăcinile obezității, baza reală a dietei și a exercițiului fizic a fost neclară. Cu ajutorul bazei de date „Doubly Labelled Water”, cercetătorii au reușit să clarifice aceste aspecte.
Se pare că organismul uman nu consumă semnificativ mai puțină energie în economiile dezvoltate; dimpotrivă, acesta primește mai multe calorii prin alimentație. În esență, dezechilibrul caloric este adevărata motor al creșterii masei corporale.
Creșterea alarmantă a obezității la nivel global
Statisticile referitoare la obezitate sunt alarmante. În 2022, aproape 12,5% din populația globală suferea de obezitate, ceea ce reprezintă o dublare a cazurilor în rândul adulților și o explozie de patru ori în rândul adolescenților în ultimele trei decenii. Această afecțiune cronică, asociată cu riscuri crescute de diabet, boli cardiovasculare și cancer, continuă să pună presiune pe sistemele de sănătate.
Deși incidența obezității a crescut dramatic în țările industrializate, acest fenomen este rar în comunitățile tradiționale, unde stilul de viață activ și dietele naturale predomină. S-a considerat anterior că activitatea fizică este cheia acestor diferențe, însă studiul recent sugerează că alimentația joacă un rol mult mai semnificativ.
Populațiile urbane consumă, în general, alimente procesate, bogate în zaharuri și grăsimi, ceea ce conduce la un surplus caloric constant și la acumularea grăsimii corporale. Modernizarea a sporit accesibilitatea surselor de energie alimentară, în loc să reducă activitatea fizică.
Echilibrul caloric, fundamental în stăpânirea obezității
La baza obezității se află un mecanism simplu, deseori uitat: desfășurarea echilibrului între energia consumată și aportul caloric. Organismul uman este adaptat să conserve energia în perioadele de abundență, un avantaj evolutiv care devine o responsabilitate în vremuri de accesibilitate constantă a alimentelor bogate în calorii.
Deși este frecvent acuzată lipsa activității fizice, cercetările demonstrează că energia totală consumată zilnic de corp nu scade proporțional cu reducerea exercițiului. Consumul excesiv de calorii, pe de altă parte, nu poate fi compensat la fel de ușor, conducând la depozite de grăsime.
Statistica anterioară sugerează că majoritatea studiilor au utilizat autoevaluări, rezultând în subestimarea aportului real de alimente. Intervenția Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a fost esențială în standardizarea acestor date și în clarificarea rolului fiecărui factor implicat.
Importanța bazei de date „Doubly Labelled Water”
Pentru a depăși limitările cercetărilor anterioare, 68 de specialiști au utilizat baza de date „Doubly Labelled Water” a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, care cuprinde mii de măsurători despre cheltuiala energetică umană, obținute prin tehnici izotopice avansate. Această metodă asigură date precise și elimină erorile de raportare subiectivă.
Aceste informații, colectate din 45 de țări, au permis dezvoltarea unor modele predictive și evaluarea corectă a necesarului energetic în funcție de vârstă, sex, stil de viață și nivel de dezvoltare economică. Baza de date a fost folosită pentru cercetări fundamentale privind metabolismul și pentru îmbunătățirea recomandărilor nutriționale globale.
Rezultatele studiului: aportul caloric domină
Analiza a inclus peste 4.200 de adulți din 34 de populații, acoperind șase continente. După ajustarea datelor în funcție de dimensiunea corporală, cercetătorii au descoperit că diferențele în cheltuiala energetică între țările bogate și cele în dezvoltare explică cel mult 10% din variația indicelui de masă corporală. Restul este explicat aproape exclusiv prin aportul caloric mai ridicat.
Această concluzie sugerează că strategia de combatere a obezității ar trebui să pună accentul mai puțin pe exercițiile fizice ca soluție unică și mai mult pe educație nutrițională și pe controlul alimentației. Activitatea fizică rămâne vitală pentru o sănătate bună, însă nu poate compensa în totalitate un regim alimentar dezechilibrat.
Descoperirile generate de cercetările coordonate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică își propun să revoluționeze percepția asupra obezității la nivel global. Proliferarea caloriilor este problema, nu lipsa mișcării.
Într-o lume în care alimentele dense energetic sunt avizierate, menținerea echilibrului nutrițional devine o provocare majoră. Combaterea obezității cere o abordare integrată, ce include politici alimentare responsabile, educație nutrițională și acces la opțiuni sănătoase.
