Antibioticele și Impactul Asupra Sănătății Mintale
Antibioticele sunt recunoscute pentru rolul lor crucial în combaterea infecțiilor bacteriene, însă utilizarea lor excesivă poate genera efecte nefaste, care depășesc sferele medicale tradiționale. Un studiu recent subliniază corelția între administrarea acestor medicamente și apariția problemelor de sănătate mintală, în special anxietatea, ca urmare a alterării florei intestinale.
Studii anterioare au demonstrat că antibioticele, extrem de utilizate la nivel global, nu doar că tratează infecțiile, dar și afectează microbiota intestinală. Aceasta, care reprezintă un ansamblu complex de bacterii ce contribuie la digestie și sănătate generală, joacă un rol fundamental în comunicarea dintre intestin și creier. Această axă intestin-creier este esențială pentru menținerea stării de bine cognitive.
Legătura dintre antibiotice, intestin și creier
Cercetătorii de la First Affiliated Hospital of Chongqing Medical University, China, au cercetat dacă modificările induse de antibiotice asupra microbiotei intestinale pot contribui la dezvoltarea problemelor psihice, în special a anxietății.
Conform rezultatelor publicate în revista Molecular Psychiatry, utilizarea antibioticelor pare să fie legată de distrugerea bacteriilor esențiale pentru reglarea stării de spirit și cu creșterea nivelului de anxietate.
Experimentele pe animale: efecte asupra comportamentului
În cadrul cercetării, au fost efectuate experimente pe șoareci și studii pe participanți umani. Primul pas a constat în administrarea de antibiotice șoarecilor, ulterior fiind observate modificările comportamentale și analizată microbiota din fecale, comparativ cu un grup de control.
Șoarecii care primiseră antibiotice au dezvoltat comportamente asociate cu anxietatea și au prezentat modificări semnificative în compoziția microbiotei intestinale. Acestea s-au concentrat în special pe grupurile Firmicutes și Bacteroidota și au arătat o scădere a acizilor grași cu lanț scurt. De asemenea, nivelurile de acetilcolină, un neurotransmițător esențial pentru transmiterea semnalelor nervoase, au fost semnificativ reduse.
Rezultate similare observate la oameni
În etapa următoare, cercetătorii au analizat probe de scaun și sânge de la trei grupuri de persoane: pacienți care utilizaseră recent antibiotice, care nu primiseră antibiotice și indivizi sănătoși. Participanții au completat chestionare referitoare la nivelul de anxietate.
Pacienții care folosiseră antibiotice au prezentat simptome de anxietate mai evidente, alături de modificări ale microbiotei intestinale, în special o reducere a bacteriilor din grupul Firmicutes. De asemenea, aceștia au avut niveluri mai scăzute de acetilcolină, strâns corelate cu intensitatea simptomelor de anxietate.
Rolul bacteriilor și implicații pentru tratamente viitoare
Studiile sugerează că interacțiunea dintre anumite bacterii din genul Bacteroides și acetilcolină poate influența anxietatea indusă de antibiotice. Analiza detaliată a arătat o scădere a speciei Bacteroides caecimuris la șoarecii tratați, respectiv Bacteroides plebeius la pacienți, ambele fiind legate de nivelurile de acetilcolină.
Experimentele pe animale au arătat că administrarea de metacolină, un derivat al acetilcolinei, a redus comportamentele anxioase și a diminuat activarea microgliei din hipocamp. Acest lucru sugerează o legătură directă între acetilcolină și simptomele anxioase asociate cu utilizarea antibioticelor.
Cercetătorii concluzionează că utilizarea în exces a antibioticelor poate avea efecte negative asupra microbiotei intestinale și sănătății mintale, contribuind la creșterea nivelului de anxietate. Studiul subliniază importanța prudenței în prescrierea antibioticelor și deschide noi direcții pentru a înțelege mai bine conexiunea dintre intestin și creier, propunând cercetări pentru refacerea microbiotei post-tratament.
Sursa: News.ro
