Antreprenorii propun soluții inovatoare pentru 2026: salarii mai mari și îmbunătățiri fiscale!

salariu minim creșteri - Patronii solicită înghețarea salariului minim până în 2027 - ce va urma?

Salariul minim pe Economie: IMM România cere menținerea lui la nivelul actual

Președintele IMM România, Florin Jianu, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 18 decembrie că organizația pe care o reprezintă a solicitat ca salariul minim să rămână neschimbat în anul 2026. Potrivit acestuia, modificarea salariului minim a fost decisa de coaliția politică, nu în contextul prevăzut de legislație, respectiv în cadrul Consiliului Național Tripartit.

Florin Jianu a subliniat că argumentele în favoarea poziției IMM România sunt bazate pe analize economice, care includ evoluția pieței, nivelul impozitelor și taxelor, costurile energetice, competitivitatea firmei și dinamicile din sectorul de afaceri.

Decizia organizației vine în urma anunțului coaliției de guvernare de a crește salariul minim brut la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026. Această hotărâre a fost luată într-o întâlnire la Palatul Victoria, la care au participat lideri de la partidele PSD, PNL, USR, UDMR și din minoritățile naționale.

Măsuri de austeritate administrativă

În aceeași ședință, coaliția guvernamentală a convenit și asupra reducerii cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără a afecta salariile angajaților. De asemenea, s-a decis diminuarea cu 10% a sumelor forfetare pentru parlamentari și subvențiile destinate partidelor politice.

Piața muncii și provocările economice

Datele furnizate de IMM România arată o situație îngrijorătoare: până în octombrie, circa 136.000 de firme și-au suspendat activitatea, un număr mai mare decât în întreg anul precedent. Mediul de afaceri se confruntă cu o serie de dificultăți, precum majorarea TVA-ului, creșterea costurilor energetice și introducerea unor noi taxe ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie.

În aceste condiții, reprezentanții IMM România consideră că orice posibiltate de creștere a salariului minim în 2026 ar trebui să fie evaluată în raport cu capacitatea firmelor de a gestiona costuri suplimentare. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 2.250 de lei în 2022 la 4.050 de lei în prezent, iar Jianu a precizat că aceste creșteri au fost susținute în anii anteriori, datorită unui mediu economic favorabil.

Impactul fiscal asupra afacerilor

Un sondaj recent realizat de IMM România relevă că opt din zece companii simt efectele măsurilor economice implementate, iar 30% dintre acestea iau în considerare reducerea personalului. Aceasta subliniază necesitatea integrării acestor date în strategia de viitor legată de politicile salariale.

Florin Jianu a adăugat că o majorare a salariului minim contribuie la creșterea veniturilor bugetare, însă costurile sunt suportate de angajatori, iar nivelul taxării muncii influențează veniturile nete ale angajaților. Coaliția de guvernare a anunțat, de asemenea, o reducere a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din anul 2027.

Percepțiile antreprenorilor în fața politicilor economice

Un alt studiu efectuat de IMM România a scos la iveală faptul că doar 11,3% dintre antreprenori consideră că partidele politice au programe care să sprijine mediul de afaceri. Majoritatea respondenților nu găsesc astfel de inițiative. În plus, 42% dintre antreprenori consideră că o reducere de 5% a impozitării pe forța de muncă este crucială pentru perioada următoare.

Conform sondajului, 95,8% dintre antreprenori consideră că drepturile și interesele lor sunt slab reprezentate în Parlament, iar 79,4% afirmă că ar trebui să fie implicați mai activ în dezbaterile legate de politicile economice. Sondajul a fost realizat între 25 noiembrie și 10 decembrie, având ca subiecți firme din diverse sectoare, inclusiv servicii, comerț, IT și transport.

Așadar, provocările economice și hotărârile politicii fiscale continuă să definească peisajul antreprenorial din România, în vreme ce IMM-urile solicită o mai mare colaborare și transparență în procesul de decizie.

Distribuie acest articol