Inovație în lupta împotriva pietrelor la rinichi: Bacterii modificate genetic
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au realizat o descoperire revoluționară în domeniul sănătății, reușind să modifice genetic bacterii intestinale umane pentru a preveni formarea pietrelor la rinichi. Această inovație semnificativă deschide noi orizonturi pentru tratamentele bazate pe microbiom, care ar putea avea aplicații în tratarea diverselor probleme de sănătate și a afecțiunilor renale.
Microbiomul intestinal uman, cu un rol fundamental în menținerea stării de sănătate, influențează imunitatea și echilibrul sistemului nervos prin diversitatea sa bacteriană. În acest context, echipa de cercetători de la Stanford explorează potențialul acestuia, prin modificarea genetică a unor bacterii specifice pentru a reduce substanța responsabilă de formarea piatrărilor la rinichi.
Studiul, publicat recent în revista Science, arată că această sarcină nu este lipsită de dificultăți. Echipa a folosit bacteria Phocaeicola vulgatus, o specie deja prezentă în microbiom, pe care au manipulat-o genetic pentru a degrada oxalații și a metaboliza porfiranul, un nutrient extras din alge marine. Această ultimă substanță servește drept mecanism de control, care permite reglarea populației bacteriene; în lipsa porfiranului, bacteria ar fi eliminată din organism.
Cercetarea s-a desfășurat în trei etape: prima pe șobolani, apoi pe persoane sănătoase și, în fine, pe pacienți cu hiperoxalurie enterică (EH), o afecțiune caracterizată prin absorbția excesivă de oxalați din alimentație, ceea ce poate conduce la formarea pietrelor la rinichi.
Premisele au fost promițătoare. Șobolanii hrăniți cu o dietă bogată în oxalați au prezentat o scădere de până la 47% a acestei substanțe în urină după introducerea bacteriilor modificate. Intervențiile chirurgiale ulterioare au dus la o creștere a oxalaților, dar acest lucru nu s-a întâmplat în cazul celor tratati cu varianta bacteriană.
În studiu, cercetătorii au analizat un grup format din 39 de persoane sănătoase, cu scopul de a observa efectele bacteriilor modificate. Au constatat o relație direct proporțională între doza de porfiran și gradul de colonizare. Mai mult, majoritatea participanților au putut întrerupe administrarea porfiranului fără a afecta colonizarea bacteriană, cu excepția a doi subiecți, la care bacteria a persistat chiar și după tratamente antibiotice.
Această observație sugerează posibile mutații genetice ale bacteriilor din intestin, deși participanții nu au avut reacții adverse. Rezultatele în rândul pacienților cu EH au arătat o reducere medie de 27% a oxalaților în urină, un indiciu al potențialului terapeutic al acestei metode, deși nu suficient de concludent pentru a stabili o aplicabilitate largă.
Studiul evidențiază progresele promițătoare în îmbunătățirea tehnicilor utilizate și în minimizarea riscurilor de mutație a bacteriilor modificate. Autorii consideră că, deși rămân provocări, reușita de a coloniza intestinul uman cu o bacterie modificată genetic reprezintă o piatră de hotar în cercetarea în domeniu.
Această abordare inovatoare nu doar că ar putea aduce soluții pentru prevenirea pietrelor la rinichi, dar și pentru alte afecțiuni de sănătate sistemică, deschizând astfel uși către viitoare studii și dezvoltări în domeniu.
