Bacteriile din cavitatea orală, o nouă pistă în tratarea bolii Parkinson
Un grup de cercetători din Coreea de Sud a realizat o descoperire interesantă: bacteriile provenite din cavitatea orală, care ajung în intestin, ar putea juca un rol semnificativ în dezvoltarea bolii Parkinson, oferind astfel o direcție nouă pentru strategiile terapeutice.
Cercetătorii au reușit să stabilească o legătură clară între microbiota orală, intestin și boala Parkinson. Aceștia au observat că o anumită bacterie legată de apariția cariilor dentare este implicată în declanșarea acestei afecțiuni neurodegenerative.
Studiul recent sugerează că microorganismele din afara creierului pot afecta etapele preliminare ale bolilor neurologice. Această cercetare aruncă o nouă lumină asupra modului în care se dezvoltă boala Parkinson, contestând teoriile tradiționale despre cauzele sale.
Echipa de la Universitatea Națională din Seul a identificat dovezi conform cărora bacteriile din cavitatea orală pot coloniza intestinul, producând metaboliți care ajung la creier și accelerând procesele asociate cu boala Parkinson. Această descoperire îmbogățește înțelegerea relației dintre microbiota intestinală și tulburările neurologice, evidențiind un posibil traseu biologic care leagă colonizarea intestinală de modificările cerebrale.
Boala Parkinson afectează aproximativ 1-2% dintre persoanele de peste 65 de ani, manifestându-se prin tremor, rigiditate musculară și încetinirea mișcărilor. Deși studii anterioare au arătat diferențele dintre microbiomul intestinal al pacienților și cel al persoanelor sănătoase, nu existau dovezi clare despre bacteriile specifice implicate sau mecanismele prin care acestea acționează.
Noul studiu a clarificat aceste aspecte, descoperind că pacienții cu Parkinson au niveluri ridicate de Streptococcus mutans în microbiomul intestinal. Această bacterie, cunoscută pentru contribuția sa în apariția cariilor, produce o enzimă, urocanat reductază (UrdA), și un metabolit, imidazol propionat (ImP), ambele identificate în concentrații mari la pacienți.
Cercetătorii au investigat mecanismul prin care aceste substanțe chimice acționează folosind modele animale. Șoarecii colonizați cu S. mutans sau cu tulpini de E. coli modificate genetic au prezentat modificări similare cu cele observate la pacienții cu Parkinson, inclusiv pierderea neuronilor dopaminergici și disfuncții motorii.
Experimente suplimentare au arătat că aceste efecte depind de activarea complexului de semnalizare mTORC1, implicat în reglarea metabolismului celular. Administrarea unui inhibitor mTORC1 la șoareci a dus la reducerea inflamației neuronale și a pierderii neuronilor, aducând informații promițătoare în tratarea bolii Parkinson.
Cercetătorii concluzionează că produsele chimice eliberate de bacteriile orale, după colonizarea intestinului, pot contribui la inițierea bolii Parkinson. Această descoperire deschide noi perspective pentru viitoare cercetări, axate pe microbiota orală și intestinală ca ținte potențiale pentru tratamente.
„Studiul nostru oferă o înțelegere a modului în care microorganismele provenite din cavitatea orală pot influența creierul și pot contribui la dezvoltarea bolii Parkinson. Rezultatele subliniază potențialul de a viza microbiota intestinală ca strategie terapeutică”, a declarat profesoara Ara Koh de la Pohang University of Science & Technology, citată într-un comunicat.
Aceste rezultate au fost publicate în revista Nature Communications, aducând o contribuție semnificativă în domeniul studiilor asupra bolii Parkinson.
