Dobânzile în constantă creștere: O realitate economică complicată în România
Pe fondul aşteptărilor generale că dobânzile vor scădea în 2023, realitatea economică s-a dovedit a fi departe de previziuni. De fapt, dobânzile nu doar că nu au scăzut, dar au și crescut, influențate de criza politico-electorală și de majorările de taxe din luna august. Analiza efectuată de Profit.ro evidențiază complexitatea situației actuale din sistemul financiar românesc.
Evoluția mediei ROBOR la 3 luni este un indicator clar al tendințelor de pe piață. Începând din toamna anului trecut, aceasta a crescut de la 5,55% în septembrie, ajungând la 5,9% în decembrie. În a doua parte a primăverii, cifrele au continuat să crească, atingând 7% în mai și 7,1% în iunie.
În contextul acestui mediu economic, Banca Națională a României (BNR) a intervenit pentru a injecta lichiditate în sistemul bancar, folosind operațiuni repo la o dobândă de 6,5%. Totuși, dobânzile interbancare au rămas constant ridicate, stabilizându-se la 6,8% în iulie și 6,6% la începutul lui august, o situație care nu reflectă o relaxare a condițiilor financiare comparativ cu aprilie.
Creșterile dobânzilor la depozite sunt un alt semnal de alarmă. Media dobânzilor la depozitele la termen a crescut cu 5 puncte de bază, ajungând la 5,28%, în comparație cu 5,05% în luna aprilie. De asemenea, dobânda medie la depozitele firmelor a urcat cu 13 puncte de bază, ajungând la 5,62%. Această tendință reflectă o accentuare a costurilor de împrumut pentru companii și consumatori.
În ceea ce privește împrumuturile, tendința de creștere s-a simțit și aici. Dobânda medie la creditele în sold a crescut cu 16 puncte de bază, atingând 8,58%, cel mai ridicat nivel din august 2024. De asemenea, împrumuturile noi au devenit mai scumpe, fiind raportate la 7,97%, cel mai înalt nivel din ultimele luni.
Creșterea inflației a exacerbat aceste probleme, atingând 5,7% în iunie, față de 4,9% în aprilie. În acest context, economiștii se așteaptă ca BNR să înceapă o serie de reduceri ale dobânzilor abia în primul trimestru din 2026, pe fondul unei inflații preconizate între 7,5% și 8% în lunile următoare, rezultatul variantelor de taxe și creșterilor de prețuri pe piața energiei.
Concluzionând, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește inflația și costurile creditului, iar perspectivele economice rămân incerte. Băncile și agenții economici trebuie să fie pregătiți să navigheze prin aceste turbulențe, în timp ce consumatorii resimt déjà presiunea acestor creșteri. Analizând această situație, ar fi prudent ca atât consumatorii, cât și investitorii să se informeze constant și să își ajusteze strategiile financiare corespunzător.
