Beta-blocantele, tratament contestat după infarct: Studiul REBOOT schimbă perspectivele
Un nou studiu internațional, coordonat de „Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares” (CNIC) și prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie, a provocat o revizuire majoră în tratamentul pacienților care au suferit un infarct miocardic. Conform cercetării, beta-blocantele, considerate esențiale în ultimele patru decenii după un infarct, nu aduc beneficii semnificative pentru pacienții cu infarct necomplicat și funcție cardiacă păstrată. Rezultatul provine din studiul REBOOT, cel mai amplu de acest tip realizat până în prezent.
Studiul a inclus 8.505 pacienți din 109 spitale din Spania și Italia. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: unii au primit beta-blocante după externare, iar ceilalți au urmat o schemă de tratament standard, fără aceste medicamente. După o medie de urmărire de aproape patru ani, nu s-au observat diferențe semnificative în ceea ce privește mortalitatea, recurența infarctului sau spitalizările pentru insuficiență cardiacă între cele două grupuri.
O altă concluzie remarcabilă a studiului a fost că femeile tratate cu beta-blocante au prezentat un risc crescut de efecte adverse. Această tendință a fost evidentă, în special în cazul femeilor cu funcție ventriculară stângă normală și a fost însoțită de un risc absolut de mortalitate de 2,7% pe parcursul urmăririi de aproximativ 3 ani și jumătate. Rezultatele complete au fost publicate în European Heart Journal.
Dr. Borja Ibáñez, medic primar și Director Științific al CNIC, a subliniat importanța revizuirii rolului beta-blocantelor în tratamentul post-infarct. El a afirmat că „după un infarct miocardic, pacienților li se prescriu, de obicei, multiple medicamente, ceea ce poate îngreuna aderența la tratament. Beta-blocantele au fost adăugate precoce la tratamentul standard deoarece, la momentul respectiv, au demonstrat o reducere semnificativă a mortalității.” Cu toate acestea, în contextul actual al avansurilor terapeutice în revascularizarea coronariană, utilitatea acestora devine din ce în ce mai incertă.
Chiar dacă beta-blocantele sunt în general considerate sigure, efectele secundare, cum ar fi oboseala, bradicardia și disfuncțiile sexuale, nu trebuie neglijate. Utilizate inițial pentru a reduce mortalitatea prin scăderea consumului de oxigen miocardic și prevenirea aritmiilor, acestea și-au dovedit eficiența într-un context medical diferit, când intervențiile rapide nu erau disponibile.
Rezultatele studiului REBOOT sugerează că, pentru pacienții cu infarct necomplicat și fracție de ejecție păstrată, beta-blocantele nu oferă beneficii suplimentare și, în unele cazuri, pot crește riscurile, în special în rândul femeilor. Autorii cercetării recomandă simplificarea regimurilor de tratament post-infarct, prin revizuirea rolului beta-blocantelor, ceea ce ar putea reduce efectele adverse și îmbunătăți aderența pacienților, precum și calitatea vieții acestora.
Aceste descoperiri ar putea marca un nou început în abordarea tratamentului cardiologic, punând în discuție metodele tradiționale și deschizând calea pentru terapii mai personalizate și eficiente.
