Premierul Ilie Bolojan a prezentat un plan amplu de restructurare în administrația publică locală, vizând eliminarea a peste 13.000 de posturi ocupate. Pentru a atinge acest obiectiv, Guvernul ia în calcul reducerea cu 40% a totalului de funcții prevăzute în organigramele primăriilor.
Administrațiile locale, în pragul unei reforme dure: 13.000 de posturi ar putea dispărea
Multe primării din România nu mai reușesc să acopere cheltuielile cu personalul din fondurile proprii, a avertizat marți premierul Ilie Bolojan. Situația a fost prezentată într-o conferință de presă susținută la Guvern, unde șeful Executivului a expus în detaliu numărul de posturi din administrația locală pe județe.
- Premierul Ilie Bolojan a prezentat un plan amplu de restructurare în administrația publică locală, vizând eliminarea a peste 13.000 de posturi ocupate. Pentru a atinge acest obiectiv, Guvernul ia în calcul reducerea cu 40% a totalului de funcții prevăzute în organigramele primăriilor.
- Administrațiile locale, în pragul unei reforme dure: 13.000 de posturi ar putea dispărea
- Reducerea posturilor vacante nu aduce economii reale
- Simulări: în ce județe vor fi cele mai multe concedieri
- Costurile uriașe ale aparatului bugetar local
- Un pas decisiv: angajarea răspunderii Guvernului în Parlament
Analiza oficială arată că pentru o reducere reală de 10% a personalului angajat efectiv, este necesară o diminuare cu 40% a totalului posturilor prevăzute. Aceasta deoarece o mare parte din ele sunt fie neînființate, fie vacante – adică nu generează costuri în prezent.
Potrivit datelor Guvernului, în sistemul administrației locale există 189.777 de posturi. Pentru a obține o reducere de 10% a celor ocupate, ar fi nevoie să dispară 13.098 de poziții, din 1.655 de UAT-uri (unități administrativ-teritoriale) dintr-un total de 3.228.
Reducerea posturilor vacante nu aduce economii reale
Premierul a subliniat că tăierile simbolice, cum ar fi cele de 25% propuse anterior de Ministerul Dezvoltării, nu afectează posturile ocupate, deoarece se limitează la eliminarea funcțiilor neînființate sau vacante.
„Vedem că între numărul maxim de posturi unde poate acţiona Guvernul şi numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32% care înseamnă posturi care nici n-au fost înfiinţate sau posturi vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% înseamnă că nu atingi niciun post ocupat pentru că ajungi puţin deasupra lor”, a explicat Bolojan.
Astfel, pentru a obține o reducere de 5% în ceea ce privește angajații activi, ar trebui să fie tăiate 30% din totalul posturilor existente. Pentru 15%, este necesar un procent de 45%, iar pentru 10% – 40%.
Simulări: în ce județe vor fi cele mai multe concedieri
Conform simulărilor făcute de Guvern, tăierile de personal ar viza în special județele cu administrații supradimensionate. Cele mai mari reduceri s-ar impune în:
- Prahova – 724 de posturi eliminate din 68 de UAT-uri
- București – 708 posturi
- Argeș – 649 posturi din 58 de unități
- Suceava – 627 posturi din 48 de unități
- Galați – 522 posturi din 61 de unități
- Mureș – 513 posturi din 56 de unități
Restul județelor ar înregistra reduceri sub 500 de posturi fiecare.
Costurile uriașe ale aparatului bugetar local
Bolojan a semnalat și impactul financiar al menținerii actualei structuri administrative:
„Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma.”
Chiar și fără angajări noi, efectele cumulative ale salariilor mărite anterior și altor măsuri administrative au dus la o creștere de 10% a cheltuielilor față de aceeași perioadă din 2024.
Un pas decisiv: angajarea răspunderii Guvernului în Parlament
Luni seara, premierul a mers în Parlament pentru a-și asuma răspunderea pe cinci din cele șase proiecte din „pachetul fiscal 2”. Reforma administrației publice, deși considerată crucială, a fost blocată în coaliție de Partidul Social Democrat. Cu toate acestea, Guvernul insistă că reforma este inevitabilă pentru menținerea echilibrului bugetar și eficientizarea instituțiilor locale.
