Politicienii și magistrații, oglindă a dezamăgirii
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că între politicieni și magistrați există paralele îngrijorătoare, subliniind că unele categorii au beneficiat de pe urma încrederii cetățenilor, dar nu au reușit să răspundă așteptărilor acestora.
„Se observă o asemănare între politică și justiție. Noi, politicienii, am primit funcții și recunoaștere din partea cetățenilor, însă nu am reușit să onorăm acele promisiuni făcute”, a afirmat Bolojan la o emisiune difuzată pe Antena 3. Potrivit acestuia, aceasta este o parte a disensiunii crescânde în rândul populației, care s-a distanțat de actul politic și administrativ. Premierul a continuat să argumenteze că, deși justiția a primit independență și beneficii semnificative, cetățenii cer o eficiență și o corectitudine sporită în deciziile judecătorești.
În această lumină, Bolojan a propus modificări legislative menite să corecteze inechitățile din sistemul judiciar, inclusiv ajustarea condițiilor de pensionare pentru magistrați și modul în care sunt calculate pensiile.
Necesitatea unei legislaturi clare în sistemul de justiție
Bolojan a evidențiat că este esențială adoptarea unei legi clare privind salarizarea, care să prevină generarea proceselor excesive de către magistrați. Recent, au fost înregistrate peste 23.000 de procese în acest sens, iar statul român a fost obligat să plătească în jur de două miliarde de euro doar pentru diferențele salariale, cu perspective de cheltuieli suplimentare.
„Este inacceptabil să avem legi de salarizare ambigue, iar în această toamnă trebuie să venim cu propuneri mai simple și mai transparente, inclusiv în domeniul justiției”, a adăugat premierul.
Pensionarea anticipată – o măsură controversată
Un alt subiect intens discutat de Bolojan a fost vârsta de pensionare pentru magistrați. El a argumentat că, în niciun sistem de justiție din Europa, nu se permite pensionarea la 48 de ani. Aceasta, susține premierul, afectează calitatea actului de justiție, dat fiind că un profesionist atinge maturitatea profesională abia după 25-30 de ani de activitate.
Un alt aspect controversat este cuantumul pensiilor magistraților, care în România este echivalent cu cel al ultimului salariu. Premierul consideră aceasta o anomalie, având în vedere că în alte sisteme de pensii regulile sunt diferite.
„În prezent, pensia medie în magistratură se ridică la 4.800-5.000 de euro, dar prin reformele propuse, aceasta va scădea la aproximativ 3.200 de euro, ceea ce totuși va rămâne o sumă considerabilă în comparație cu pensia medie din România, care se situează între 550 și 600 de euro”, a concluzionat Bolojan.
Aceste declarații subliniază un moment critic pentru justiția românească, iar reformele propuse ar putea să redefinească relația dintre instituțiile statului și cetățeni, în încercarea de a recâștiga încrederea publicului.
