Bolojan și Ciolacu: Critici și duplicitate bugetară
Recent, un interviu televizat al fostului ministru de Finanțe Marcel Boloș a pus în lumină contradicțiile din politica economică românească. Boloș, o apropiat al premierului Ilie Bolojan, a adus în discuție un moment în care, în conversație cu Marcel Ciolacu, a fost surprins de indiferența acestuia față de deficitul bugetar. Fostul premier ar fi declarat: „îl doare în organul genital de deficitul bugetar,” o afirmație care a stârnit ample controverse.
Partidele din Coaliția care-l sprijină pe Bolojan, PNL și USR, au criticat vehement PSD pentru gestionarea discreționară a Fondului de rezervă în 2024. Însă, zilele dinaintea Crăciunului 2025 au adus un nou viraj, când guvernul Bolojan a început să utilizeze aceleași tactici conturate de administrația Ciolacu.
În data de 23 decembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a adoptat cinci hotărâri de guvern care au dus la utilizarea a peste 4 miliarde de lei din Fondul de rezervă, semnificând o întoarcere la vechile practici criticabile.
Buget suplimentat pentru energie și mediu
Printre hotărârile adoptate, HG 1144/2025 a fost dedicată Ministerului Energiei, aducând o suplimentare de 473 de milioane de lei pentru a acoperi nevoile finanțării proiectelor legate de complexul energetic. De asemenea, HG 1145/2025 a oferit Ministerului Mediului o sumă de 203 milioane de lei pentru gestionarea resurselor de apă și păduri, în timp ce ministerul Sănătății a fost ‘îmbogățit’ cu aproape 2 miliarde de lei, sumarizate prin HG 1147/2025.
Apărarea și cultura beneficiază de fonduri
Ministerul Apărării Naționale a fost și el favorizat, primind nu mai puțin de 1,6 miliarde de lei în două tranșe, pentru achiziția de echipamente militare și infrastructură medicală. De asemenea, bugetul Societății Române de Radiodifuziune a fost suplimentat cu 6 milioane de lei pentru cheltuieli curente, conform HG 1150/2023.
Critici fără acțiune
Aceste măsuri au contrazis promisiunile anterioare ale premierului Bolojan, care pledase pentru o reducere a cheltuielilor statului. Astfel, el a operat două rectificări bugetare cu scopul de a evita utilizarea excesivă a Fondului de rezervă pentru cheltuieli curente. Eforturile lui păreau să fi fost anihilate de ultimele decizii ale cabinetului său.
Critica adusă de Boloș față de Guvernul Ciolacu a fost eclipsată de propriile sale acțiuni. Cu o cerere la adresa lui Ciolacu despre problemele financiare ale României, concluzia rămâne: în ciuda retoricii, atât Bolojan, cât și Ciolacu au recurs la aceleași metode în gestionarea banului public. Această duplicitate ridică întrebări serioase despre angajamentele asumate de liderii politici în contextul economic actual al României.
