Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, înainte de audierile din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților, că în cazul fetiței aflate în centrul atenției mass-media a existat o comunicare paralelă față de canalele oficiale. Aceasta a subliniat că, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe (MAE), nu a fost înregistrată nicio categorie de minori neînsoțiți prin canalele oficiale.
„În prezent, MAE, la fel ca și alte ministere ale afacerilor externe din diverse țări, se confruntă cu cea mai gravă criză din ultimele decenii, având în vedere numărul de țări implicate, gradul de risc, lipsa personalului în zonele afectate și eforturile consulare. În ceea ce privește cazul fetiței menționate, reamintesc că, potrivit bazelor de date ale MAE, nu aveam și nu avem în gestiune nicio situație de minor neînsoțit. Totuși, orice minor care solicită ajutor are dreptul de a-l primi. De aceea, pentru cazul minorei respective, s-a propus o soluție de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a explicat Oana Țoiu, răspunzând întrebărilor legate de cazul Irina Ponta.
Ministrul a reiterat că, în conformitate cu datele oficiale, nu exista o categorie separată pentru minori neînsoțiți în solicitările primite.
„Referitor la întrebarea care a fost discutată public, privind prezența minorei neînsoțite în consulat și dificultățile legate de transportul către România, reamintim că fiecare consulat a raportat categoriile incluse în planurile de evacuare. Nu am avut nicio categorie de minori neînsoțiți, atât în formularele oficiale, cât și în comunicațiile prin e-mail. Aceasta înseamnă că, în pregătirile anterioare, nu a fost inclusă această categorie”, a subliniat Țoiu.
Când a fost întrebată cine a decis ca minora să nu mai fie inclusă în zborul de evacuare după ce a fost chemată la consulat, ministrul a afirmat că fiecare minor are dreptul la suport consular și că a existat o comunicare paralelă cu canalele oficiale.
„Această eroare regretabilă este o consecință a faptului că a existat o comunicare paralelă cu canalele oficiale, în care personalul consular a purtat discuții separate de înregistrările formale. Această situație a dus la venirea unui minor la consulat fără a fi parte a programării oficiale. Este evident că procesul poate fi îmbunătățit. După ce se va încheia această criză, vom elabora un plan clar de evaluare și discuții despre ce putem îmbunătăți. În această situație de criză, este esențial ca statul român să respecte regulile comunicate public. Un cetățean care s-a înscris pe un canal oficial trebuie să aibă acces la informații la fel ca aceia care optează pentru o comunicare telefonică paralelă”, a declarat Țoiu.
Potrivit acesteia, este firească preocuparea oricărui părinte de a-și proteja copilul, dar instituțiile au datoria de a oferi informații relevante, în timp util, tuturor cetățenilor vulnerabili care s-au înregistrat pe canalele oficiale.
„Aducerea în atenție a acestor conversații la nivel consular va face obiectul unei evaluări speciale. Indiferent de cine a avut aceste discuții, responsabilitatea este colectivă, nu individuală. Însă, în timpul unei crize, diferitele niveluri de suport funcționează în paralel. Atunci când consulul m-a întrebat ce are de făcut, am reamintit că grupa vulnerabililor fusese stabilită cu o zi înainte, având capacitatea maximă a locurilor alocate României. I-am spus că, dacă decide să modifice grupa sau să propună un alt plan pentru întoarcerea acasă a minorului neînsoțit, trebuie să se asigure că informațiile ajung la toți cei din grupurile vulnerabile înscrise în platformă”, a mai spus Oana Țoiu.
Ministrul a respins sugestia că ar fi intervenit în favoarea unor persoane specifice.
„Pentru orice verificare, oricine poate consulta contul meu de Facebook și prima conferință de presă, în care am afirmat că nu am sunat niciodată un consul al României pentru a întreba despre o persoană anume. Niciodată nu am solicitat informații despre numele părinților vreunui beneficiar. Să presupuneți că un ministru de externe ar interveni în numele copiilor parlamentarilor este la fel de absurd ca și cum ați crede că un ministru al educației ar contacta directorii școlilor pentru a verifica ceea ce fac aceștia”, a conchis Țoiu.
