Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 aduc în fața alegătorilor o competiție diversă, cu 11 candidați reprezentând spectrul politic de la extrema dreaptă la centru-stânga și independenți. Printre favoriți se numără George Simion (AUR), Crin Antonescu (susținut de PSD-PNL-UDMR) și Elena Lasconi (USR). Candidații variază de la politicieni consacrați, precum Victor Ponta și Nicușor Dan, la figuri noi sau controversate, fiecare propunând soluții pentru viitorul României, de la reforme anti-sistem la continuitate democratică.
- George-Nicolae Simion – candidat susținut de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Co-fondator și lider al AUR, Simion (38 de ani) este deputat în Parlament și un activist naționalist cunoscut pentru militanța unionistă – în 2006 a condus gruparea „Noii Golani” și ulterior a fondat Platforma Acțiunea 2012, promovând mesajul „Basarabia e România”. Este la a doua candidatură la prezidențiale, după ce în 2024 s-a clasat pe locul 4, iar acum intră în cursă în urma descalificării candidatului extremist Călin Georgescu, fiind cotat drept favorit în sondajele actuale. Simion reprezintă extrema dreaptă în aceste alegeri, pledând pentru unirea Republicii Moldova cu România și adoptând poziții eurosceptice; el a fost chiar interzis în Ucraina pentru activități considerate „anti-ucrainene” de autoritățile de la Kiev.
- George Crin Laurențiu Antonescu – candidatul alianței electorale „România Înainte” (susținută de partidele de guvernare PSD-PNL-UDMR). Fost președinte al PNL și președinte interimar al României în 2012 (după suspendarea lui Traian Băsescu), Antonescu (65 de ani) a revenit în viața publică după un deceniu de absență, special pentru aceste alegeri prezidențiale. Și-a lansat un proiect de țară intitulat „România pe deplin occidentalizată”, subliniind necesitatea unor schimbări de mentalitate și ritm în actul de guvernare, însă lucrând cu actuala clasă politică și majoritate parlamentară. Printre prioritățile sale declarate se numără întărirea orientării pro-occidentale a țării (inclusiv prin numiri credibile la conducerea instituțiilor ca SRI și CCR) și refacerea încrederii publice în instituții. Recent, Antonescu a afirmat că nu se consideră „anti-sistem”, dar nici „om al sistemului”, poziționându-se ca un reformist moderat dedicat modernizării statului.
- Elena Valerica Lasconi – candidată din partea Uniunii Salvați România (USR) (este președinta USR în funcție). Lasconi (52 de ani) are o carieră de 25 de ani ca jurnalistă de televiziune și este de profesie economist. În 2020 a intrat în politică, fiind aleasă primar al municipiului Câmpulung Muscel (funcție în care a fost realeasă în 2024), și a preluat ulterior conducerea USR. A candidat și la alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, unde s-a clasat pe locul al doilea în primul tur și urma să intre în finală contra lui Călin Georgescu. În campania actuală, Lasconi s-a poziționat vehement împotriva „sistemului”, acuzând chiar și propriul partid că i-a retras sprijinul la presiunea establishmentului și denunțând „cât de putred e sistemul” politic. Ea a repetat frecvent acest mesaj, sugerând că se așteaptă la presiuni și intimidări (spunând metaforic că speră „să n-o calce cineva cu mașina”) și s-a erijat în candidata anti-sistem care luptă pentru reformarea clasei politice și împotriva corupției.
- Cristian Vasile Terheș – candidat al Partidului Național Conservator Român (PNCR), europarlamentar aflat la al doilea mandat (ales inițial pe listele AUR). Fost preot greco-catolic, Terheș și-a construit o reputație ca politician ultra-conservator și eurosceptic. În Parlamentul European face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, unde este vicepreședinte al Comisiei de control bugetar. Terheș a devenit cunoscut prin pozițiile sale controversate: într-un discurs din 2023 a numit femeile transexuale „bărbați perverși”, a contestat restricțiile impuse în pandemie (a depus plângere la CEDO împotriva carantinării din 2020, respinsă ulterior) și s-a opus certificatelor COVID și vaccinării obligatorii. De asemenea, a cerut demisia președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând lipsă de transparență în achiziția vaccinurilor anti-COVID. În campanie, Terheș militează pentru valorile tradiționale și suveranitatea națională, prezentându-se ca un adversar al „ideologiei progresiste” și al influențelor Bruxelles-ului asupra politicilor interne.
- Marcela Lavinia Șandru – candidată a Partidului Umanist Social Liberal (PUSL). Șandru (47 de ani) este actriță și jurnalistă, cu experiență ca realizator TV, și are un trecut politic variat: a fost deputat în Parlament (2004–2008) și membră în mai multe partide, inclusiv în fostul Partid Democrat (PD). În prezent activează în PUSL – formațiune fondată de Dan Voiculescu (magnat media condamnat pentru corupție) – al cărei nou brand politic promovează „umanismul social-liberal”. Lavinia Șandru a fost și coordonatoarea de comunicare a PUSL, fiind apropiată de conducerea partidului. Este cunoscută în spațiul public și pentru căsătoria sa (încheiată în 2016) cu Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe condamnat pentru corupție. Ca mesaj politic, Șandru pune accent pe protecție socială și sprijin pentru categoriile vulnerabile, criticând polarizarea politică. Sondajele recente o creditează însă cu sub 1% din intențiile de vot, ceea ce o menține ca outsider în cursă.
- Victor Viorel Ponta – candidat independent (fost președinte al PSD și prim-ministru al României între 2012–2015). Ponta (52 de ani) are o îndelungată carieră politică: a fost lider al Tineretului PSD, deputat, ministru și apoi președinte al PSD (2010–2015). În calitate de prim-ministru, a demisionat în noiembrie 2015 pe fondul protestelor de stradă declanșate de tragedia de la Colectiv (incendiul unui club care a provocat 65 de morți). A candidat la Președinție în 2014, pierzând în turul al doilea, și ulterior a fondat partidul Pro România. Cariera sa a fost marcată și de acuzații de corupție (DNA a investigat mai multe dosare), însă în 2018 Ponta a fost achitat și exonat de răspundere. Pentru scrutinul din 2025 candidează ca independent, încercând o reinventare politică după ruptura de PSD – el speră să atragă inclusiv o parte din electoratul naționalist rămas fără candidat după excluderea lui Georgescu. Poziții recente: Ponta promovează un discurs de centru-stânga moderat, evidențiind experiența sa de guvernare și necesitatea stabilității. El s-a pronunțat pentru creșterea investițiilor în infrastructură și sănătate, evitând mesajele extremiste și pledând pentru reconcilierea societății după diviziunile politice din ultimii ani.
- Sebastian-Constantin Popescu – candidat al Partidului Noua Românie (PNR). Popescu (43 de ani) este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara, însă nu a profesat ca medic veterinar, orientându-se către antreprenoriat media – se prezintă drept jurnalist și este fondatorul publicației online „ExclusiveNews”. A fondat Partidul Noua Românie, o formațiune extraparlamentară, al cărei lider este. A mai participat la alegerile prezidențiale anterioare (inclusiv în 2024), însă fără succes notabil, situându-se printre ultimii candidați. În campania din 2025, Popescu se autodefinește ca alternativă anti-sistem, criticând clasa politică tradițională și promițând o „reînnoire morală” a conducerii statului. El susține idei național-democrate și meritocratice, apelând la electoratul nemulțumit de partidele mari și de politicienii consacrați.
- Silviu Predoiu – candidat al Ligii Acțiunii Naționale (LAN). Predoiu (65 de ani) este un general în rezervă cu o carieră de peste trei decenii în serviciile de informații externe ale României. A ocupat funcția de prim-adjunct al directorului SIE între 2005 și 2018 și a fost de patru ori director interimar al Serviciului de Informații Externe, gestionând măsuri importante de reformă internă în această instituție. În tinerețe (înainte de 1989) a activat ca ofițer în fosta Securitate, însă dosarele analizate de CNSAS arată că nu a încălcat drepturile nimănui, nefiind implicat în acțiuni de poliție politică. Sprijinit de un mic partid de centru-dreapta, Predoiu se prezintă drept un candidat al stabilității și experienței. El pune accent pe întărirea instituțiilor statului, pe securitatea națională (în contextul războiului din Ucraina) și pe necesitatea combaterii populismului extremist. În intervențiile recente, Predoiu a subliniat că va folosi experiența sa pentru a reforma administrația publică și pentru a proteja democrația de derapaje.
- John-Ion Banu-Muscel – candidat independent, om de afaceri româno-american stabilit în Florida, SUA. Banu (născut în 1956) a emigrat în Statele Unite în 1983, este inginer mecanic ca formație și a fondat în diaspora Liga Româno-Americană, o organizație menită să susțină legăturile dintre românii din SUA și țara natală. Viziunea sa politică este puternic influențată de experiența americană: într-un interviu a afirmat că a votat pentru Donald Trump în 2016, apreciind accentul pus de acesta pe securizarea frontierelor. Programul său prezidențial propune măsuri radicale, precum introducerea pedepsei cu moartea pentru fapte grave de corupție și omor și garantarea dreptului cetățenilor de a deține arme de foc (după model american). „Acasă, în Florida, am cinci arme”, declara Banu, susținând că armele oferă un sentiment de siguranță personală. Mesajul său electoral pune accent pe lege și ordine, toleranță zero față de corupție și criminalitate, și pe aducerea în România a unor principii de guvernare inspirate de modelul american conservator.
- Petru-Daniel Funeriu – candidat independent, fost ministru al Educației în guvernul Boc (2010–2012). Funeriu (53 de ani) este de profesie chimist, format academic în Franța, și a avut un rol important în reformele educației (a introdus, de exemplu, supravegherea video la examenul de Bacalaureat). A fost membru în partide de centru-dreapta (PLD, apoi PDL și PMP) și a activat și ca europarlamentar în perioada decembrie 2008 – iulie 2009. Pentru alegerile din 2025, Funeriu și-a construit o platformă axată pe meritocrație și integritate. El afirmă că principalul adversar al României este „impostura” și că pentru a conduce țara e nevoie de „competență și caracter”. Simbolul campaniei sale este busola moralității, Funeriu pledând pentru reconstrucția statului pe fundamentul adevărului și eticii. Printre prioritățile sale se numără aflarea adevărului despre anularea alegerilor din 2024 (pe care o consideră o „traumă colectivă a votului furat”) și întărirea apărării naționale și a diplomației economice.
- Nicușor-Daniel Dan – candidat independent (fost fondator al USR), aflat la prima sa participare în alegerile prezidențiale. Nicușor Dan (54 de ani) este matematician și activist civic, cunoscut pentru lupta sa împotriva corupției locale și a haosului urbanistic din București. După finalizarea studiilor de doctorat în Franța, s-a întors în țară la finalul anilor ’90 și a fondat ONG-ul Salvați Bucureștiul, apoi partidul Uniunea Salvați Bucureștiul – extins național ca Uniunea Salvați România (USR). A fost ales primar general al Municipiului București în 2020 (fiind acum la al doilea mandat) și și-a anunțat candidatura la Președinție la începutul lui 2025, imediat după ce Curtea Constituțională a anulat scrutinul anterior. Poziții recente: Nicușor Dan se prezintă drept candidatul schimbării și al competenței administrative, evitând retorica anti-sistem agresivă. El promite modernizarea infrastructurii și o administrație eficientă, subliniind că va colabora cu toate forțele politice pro-democratice. De exemplu, a declarat că dacă va ajunge președinte nu „își dorește, dar nici nu exclude” desemnarea unui prim-ministru PSD, arătând că prioritatea sa este stabilitatea guvernării și continuarea proiectelor asumate, indiferent de culoarea politică. Nicușor Dan este cotat în sondaje cu șanse ridicate de a accede în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
