România între criza turismului și litanie de prețuri
În contextul eforturilor europene de a contracara supraturismul, România se confruntă cu o provocare particulară: o scădere a numărului de turiști. Un reportaj realizat de un reporter de la HotNews a reliefat dificultățile cu care se confruntă stațiunile din Brașov și Sighișoara, evidențiind că vara anului 2025 a înregistrat cele mai scăzute venituri turistice de la pandemia Covid-19.
O vară nesperată pentru turism
În prima parte a reportajului, intitulat Am luat la pas stațiunile din Valea Prahovei, echipa HotNews a explorat atracțiile din Sinaia, Bușteni și Predeal, examinat ofertele pentru turiști într-un an în care competitorii din vecinătate, cum ar fi Bulgaria, sunt în plin avânt turistic.
Brașov, un simbol turistic tăcut
Brașovul, recunoscut ca un important centru turistic, a arătat semne de aglomerare în anumite zone. Într-o zi de final de vară, peste 100 de spații comerciale erau deschise pe pietonala din centrul orașului, însă turiștii au început să se îndrepte și spre zone mai puțin frecventate. De exemplu, lacul Noua, aflat la 7 km distanță de centrul orașului, a devenit un punct de atracție pentru cei care caută activități în aer liber.
Economia turismului sub lupă
Direcția unei micii pensiuni din Poarta Șchei aduce în discuție o stare de neliniște în sector: „Simțim o panică în rândul oamenilor”. Deși numărul turiștilor nu a scăzut dramatic, managerul observă o scădere a vânzărilor la magazinul de bijuterii al pensiunii, o reacție imediată la discuțiile economice recente.
Aceste fluctuatii în vânzări subliniază efectul negativ pe care criza economică îl poate avea asupra turismului local, simțit și la nivelul pensiunilor din Râșnov, unde directorul a evidențiat creșterea alarmantă a prețurilor la închirieri.
Dilema turismului românesc
În relația cu prețurile căzărilor, directorul unei pensiuni agroturistice din Râșnov a declarat că, de la începutul verii, numărul turiștilor străini s-a redus semnificativ. Creșterea prețurilor, de peste 100% în ultimii ani, îngreunează accesibilitatea turismului pentru mulți vizitatori. Fiecare locare turistică din zonă trebuie să se adapteze unor costuri crescute pentru resursele necesare, cum ar fi lemnul sau energia electrică.
Sighișoara, o cetate uitată
Sighișoara, renumită pentru turnurile sale și străzile pitorești, nu a reușit să atragă suficiente vizitatori, chiar și când temperaturile sunt favorabile. Deși orașul a fost plin de turiști în lunile de vară, gradul de ocupare a scăzut drastic, iar anii 2023 și 2024 nu mai pot fi comparați cu 2025.
Fenomenul furtișagurilor meteorologice a influențat, de asemenea, numărul de vizitatori, cetatea suferind din cauza vremii aspre din primăvară, care a dus la o scădere a numărului de turiști în perioada de vârf.
Oportunități pierdute în raport cu prețurile
Evaluarea chiriilor din restaurant sau prețurilor de cazare din Sighișoara arată un trend ascendent, amplificând percepția de inaccesibilitate. Coincidența cu creșterile prețurilor la produse alimentare a fost resimțită de mulți vizitatori care, din cauza bugetului limitat, își aleg destinațiile cu mai multă precauție.
Concluzii despre turismul românesc
Aceste observații relevă o realitate tristă: România este departe de a se confrunta cu supraturismul de care suferă alte țări din Europa de Vest. Problemele majore ale turismului românesc sunt lipsa turiștilor, prețurile exagerate și o infrastructură care descurajează vizitarea. Este timpul să ne concentrăm pe învățarea cum să păstrăm turiștii, în loc de a-i respinge.
Câteva voci din industrie, precum cea a unui antreprenor din Sighișoara, s-au făcut auzite, precum și proiecția europeană PULSE ce promovează cooperarea transfrontalieră în turism, care o va face să devină o oportunitate pentru România.
