Modificările placentei, un indiciu al riscului de deces fetal
Cercetările recente sugerează că decesul fetal ar putea fi asociat cu anomalii ale placentei, care pot fi depistate mai devreme în sarcină decât se anticipa. O echipă de cercetători de la Universitatea Flinders din Australia a descoperit un proces biologic care ar putea explica această problemă și ar putea contribui, în viitor, la prevenirea acestor tragedii.
Studiul subliniază importanța placentei, organul vital care facilitează transferul de substanțe între mamă și făt. Conform cercetătorilor, placenta poate suferi un proces de îmbătrânire accelerată în timpul sarcinii, afectând astfel capacitatea de a susține dezvoltarea sănătoasă a copilului.
Cercetarea, publicată în revista American Journal of Obstetrics and Gynecology, a evidențiat o acumulare precoce a unor molecule de ARN circulare în placentă, molecule ce, în mod normal, se acumulează în țesuturile îmbătrânite. În cazurile de deces fetal, aceste molecule apar mult mai devreme decât ar fi normal pentru stadiul gestațional.
ARN-urile circulare interferează cu ADN-ul, provocând rupturi în structura sa și activând un proces de îmbătrânire celulară. Ca rezultat, placenta își pierde funcția de a sprijini creșterea fătului. Dr. Anya Arthurs, principalul autor al studiului, a afirmat că plascenta analizată în astfel de cazuri prezenta caractere biologice avansate, neobișnuite pentru etapa sarcinii.
Cercetătorii au identificat leziuni ale ADN-ului, structuri celulare afectate și niveluri crescute de ARN-uri circulare. Intervenția asupra nivelului unui ARN circular a demonstrat că deteriorarea ADN-ului a fost încetinită, confirmând astfel că aceste molecule nu sunt doar markeri, ci și contributori activi la procesul de îmbătrânire.
O descoperire crucială a studiului este capacitatea de a depista riscul de deces fetal într-un stadiu incipient. Anumite ARN-uri circulare pot fi măsurate în sângele matern începând cu săptămânile 15-16 de sarcină, mult înainte de apariția semnelor clinice.
Problema decesului fetal rămâne una gravă la nivel mondial, afectând anual aproximativ două milioane de sarcini. În Australia, rata decesului fetal a cunoscut puține modificări în ultimele decenii, iar în multe cazuri cauza rămâne necunoscută. Evaluările patologice tradiționale se concentrează pe modificările structurale ale placentei, în timp ce îmbătrânirea moleculară nu poate fi observată la microscop.
Profesoara Claire Roberts, coordonatoare a disciplinei Sănătatea femeii și copilului la Universitatea Flinders, a participat de asemenea la o cercetare internațională care analizează factorii genetici asociați riscurilor de deces fetal. Folosind analize genomice, cercetătorii au identificat regiuni de ADN legate de dezvoltarea fetală și funcția placentară.
Potrivit profesoarei Roberts, datele sugerează o interacțiune între factorii genetici moșteniți și îmbătrânirea prematură a placentei, crescând astfel riscul de deces fetal. Combinarea markerilor moleculari cu informații genetice ar putea dezvălui instrumente mai precise pentru identificarea sarcinilor cu risc și pentru intervenții timpurii.
Descoperirile nu se limitează doar la sarcină; ARN-urile circulare pot fi implicate și în procesele de îmbătrânire și diverse boli, inclusiv în cazul maladiei Alzheimer. Echipa de cercetare continuă să valideze rezultatele obținute pe un grup mai mare de paciente și să dezvolte tehnici de screening care ar putea revoluționa practica medicală.
Scopul final al acestor studii rămâne prevenția, printr-o înțelegere mai profundă a biologiei îmbătrânirii placentei și prin identificarea timpurie a sarcinilor supuse riscurilor. Această cercetare oferă nu doar speranță, ci și un drum pentru o mai bună sănătate maternală.
