China intenționează să construiască un mega-baraj care ar putea schimba harta hidroenergetică globală
China își propune să contureze un nou standard în domeniul hidroenergetic prin construirea unui imens „mega-baraj” în canionul spectaculos din zona Mării Curbă a râului Yarlung Tsangpo. Cu un buget estimat la 168 de miliarde de dolari, acest proiect ar putea deveni cel mai puternic din lume, conform anunțurilor oficialilor din Beijing.
Ambițiile liderului chinez
Xi Jinping, liderul statului chinez, a dat instrucțiuni clare pentru avansarea acestui proiect în timpul unei vizite rare în Tibet, o zonă în care autoritățile chineze își întăresc influența, invocând beneficii economice și stabilitate. Experții afirmă că acest sistem hidroenergetic, situat în bazinul inferior al Yarlung Tsangpo, va reprezentat o realizare inginerească de excepție, făcându-se apel la o cădere de 2.000 de metri pentru a genera energie.
Însă, dincolo de avantajele energetice, proiectul ridică întrebări serioase legate de impactul asupra mediului, ecosistemelor fragile și comunităților indigene din regiune. Zeci de milioane de oameni din India și Bangladesh depind de apele acestui râu, iar efectele posibile asupra resurselor de apă, agricultură și pescuit sunt greu de estimat.
Critici și îngrijorări internaționale
India a exprimat deja temeri, denumind inițiativa o „bombă cu apă”, având în vedere apropierea sa de granițele disputei teritoriale cu China. În acest context, proiectul ar putea deveni un nou punct de tensiune în relațiile dintre cele două puteri nucleare.
“Acesta este cel mai sofisticat și inovator sistem de baraje pe care l-a văzut vreodată planeta”, a comentat Brian Eyler de la Stimson Center. Oficialii chinezi, pe de altă parte, subliniază că au implementat măsuri de siguranță riguroase și că proiectul nu va afecta negativ zonele din aval.
Un secret bine păzit
Detalii precise despre designul barajului au fost greu de descifrat. Rapoartele sugerează un sistem complex, ce ar putea include mai multe centrale hidroenergetice interconectate prin tuneluri. Rishi Gupta, de la Asia Society Policy Institute, sugerează că proiectul nu este doar o inițiativă hidroenergetică, ci și o strategie de securitate națională menită să întărească controlul asupra resurselor regionale.
Proiectul, deși discutat timp de decenii, a devenit realitate abia în luna iulie a acestui an. Imagini satellitare și postări pe rețele sociale indică începerea lucrărilor de construcție.
Tensiuni ecologice și sociale
Regiunea Mării Curbă, deja bine cunoscută pentru biodiversitatea sa, se confruntă cu riscuri ecologice severe. Organizațiile pentru drepturi omului și experții ecologi atrag atenția că dezvoltarea infrastructurii în aceste zone ar putea aduce daune ireversibile. Comunicațiile oficiale din partea Chinei subliniază că toate măsurile sunt în conformitate cu legislația de protecție ecologică, dar rămâne de văzut cât de eficiente vor fi acestea.
Locuitorii din zonele afectate se pregătesc să fie relocați, iar impactul emoțional și social al acestei mutări ar putea avea consecințe pe termen lung. O femeie din comunitatea locală a scris recent: “Mutarea ia oamenii și lucrurile, dar amintirile rămân în urmă.”
Consequences for regional stability
Proiectul este privit ca o amenințare existențială pentru comunitățile din jurul râului, iar oficialii indieni se tem de abuzuri posibile în utilizarea resurselor de apă. Monitorizarea atentă a situației este crucială, având în vedere instabilitatea deja existentă între China și India.
În concluzie, mega-barajul din China nu este doar un proiect tehnic, ci un simbol al ambițiilor regionale, ce pune în balanță progresele în domeniul energiei verzi și protecția mediului, dar și stabilitatea geopolitică în Asia. Cu toate că Beijingul promite transparență și respect față de ecosistem, doar timpul va arăta impactul real al acestei inițiative ambițioase.
