România sub presiune: Urbanizarea și schimbările climatice amenință resursele de apă
Rapiditatea cu care orașele românești se dezvoltă, în tandem cu efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, pun într-o situație delicată resursele de apă ale țării. Datele recente referitoare la indicele WEI+ (Water Exploitation Index plus) subliniază aceste provocări, evidențiind orașele Cluj-Napoca și Bistrița ca fiind cele mai vulnerabile.
În cadrul acestui indice, care măsoară consumul de apă raportat la resursele regenerabile, Cluj-Napoca se află într-o situație alarmantă, având un WEI+ de aproximativ 64%. Această valoare semnifică un stres hidric sever, iar o creștere cu doar 10% a populației ar putea împinge acest indice către 70%. Astfel, utilizarea apei ar deveni nesustenabilă, conform cercetătorilor care au analizat datele pentru infoclima.ro.
„România se confruntă cu un deficit de apă, iar indicele WEI+ indică o presiune semnificativă asupra resurselor de apă. Schimbările climatice agravează această situație, cu secete mai frecvente și variabilitate climatică crescută”, atrage atenția Alexandru Tătar, doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El subliniază necesitatea implementării unor măsuri eficiente pentru gestionarea apei, cum ar fi utilizarea apei reciclate.
Similară este și situația în Bistrița, unde indicele WEI+ a atins deja 36%, apropiindu-se de nivelul de stres hidric. O creștere de 10% a populației în acest oraș ar duce la depășirea pragului de 40%, accentuând riscul de deficit de apă, mai ales în perioade de secetă.
Pe plan european, România se află printre țările cu cele mai mari valori ale acestui indice, alături de Cipru și Malta, ceea ce ridică semne de alarmă. Schimbările climatice, caracterizate prin secete frecvente și fenomene meteorologice extreme, îngrijorează tot mai mult specialiștii.
Soluții pentru gestionarea resurselor de apă
Pentru a combate aceste provocări, experții propun soluții specifice. În Cluj-Napoca, recomandările includ colectarea apei pluviale pentru irigații, folosirea contoarelor inteligente pentru a reduce pierderile și implementarea unor reglementări stricte privind consumul de apă.
În Bistrița, prioritățile sunt modernizarea rețelei de distribuție pentru minimizarea pierderilor, educarea populației pentru economisirea apei, promovarea apei reciclate în industrie și agricultură, și dezvoltarea infrastructurii verzi, cum ar fi grădinile de ploaie.
Danezii oferă un exemplu de succes, reușind să reducă consumul casnic la doar 106 litri pe persoană pe zi, prin educație și politici de prețuri mai ridicate la apă. De asemenea, rețeaua de apă din Danemarca are o pierdere de doar 6,3%, una dintre cele mai mici din Europa.
„Pe baza cazului danez, utilizarea durabilă a apelor subterane necesită o serie de acțiuni coordonate pe întreg parcursul ciclului de producție a apei potabile. Este esențial să se extragă doar cantitatea necesară de apă, evitându-se consumul excesiv și pierderile”, conchide Alexandru Tătar.
Măsurile propuse sunt esențiale pentru viitorul resurselor de apă din România, în contextul unei creșteri continue a populației și a impactului negativ al schimbărilor climatice. Acțiunile corecte și bine implementate pot asigura sustenabilitatea resurselor de apă pe termen lung, nu doar pentru orașele respective, ci și pentru întreaga țară.
