Conflictul din Orientul Mijlociu a evoluat constant, cu impacturi economice tot mai semnificative. Deși atacurile în zona Emiratelor Arabe Unite s-au redus, impactul acestui conflict afectează profund sectoare esențiale precum imobiliarele, turismul și aviația.
După două săptămâni de la declanșarea ostilităților, analiștii avertizează că războiul ar putea să se prelungească, afectând economia globală. Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie estimează eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale mai multor state, însă utilizarea acestor resurse se va întinde pe o perioadă limitată de timp. Prețul petrolului Brent a ajuns recent la peste 100 de dolari pe baril, avansând cu mai mult de 60% față de începutul anului.
Un studiu realizat de Fondul Monetar Internațional arată că un șoc al prețului petrolului ar putea duce la o creștere de 0,3 puncte procentuale a inflației într-un singur trimestru și o acumulare de 1,2 puncte în decurs de doi ani.
Timpul, un element decisiv
Durata conflictului, congestia traficului și daunele asupra infrastructurii vor influența în mod esențial impactul asupra prețului petrolului și amploarea efectelor economice. Aspectele de penurie sunt similare cu cele observate după criza din Ucraina.
Efectele economice sunt diferite la nivel global. Țările din Asia, cum ar fi Thailanda, India, Coreea de Sud și Filipine, se află în situații vulnerabile din cauza dependenței lor de importurile de petrol. În schimb, Malaezia, care este un exportator net, ar putea avea câteva avantaje, afirmă Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.
India a redirecționat resursele de gaz petrolier lichefiat către necesitățile populației, obligând restaurantele și hotelurile să caute alte soluții energetice. Aceste ajustări ar putea afecta grav o industrie estimată la 79 de miliarde de dolari.
În Japonia, guvernul a instituit subvenții de aproximativ 170 de yeni pe litru și a eliberat 80 de milioane de barili de petrol. Cu toate acestea, indicele bursier nipon este cu 7,5% sub nivelul anterior conflictului, în timp ce Coreea de Sud a suferit o scădere de 10,6% în aceeași perioada.
În plus, industria semiconductorilor se confruntă cu o criză de aprovizionare cu heliu, esențial în procesele de producție. Companiile SK Hynix și Samsung au înregistrat scăderi semnificative pe piață.
Cu strâmtoarea Ormuz afectată, Iranul a început să utilizeze un terminal alternativ, ceea ce, deși mai puțin eficient, îi permite să-și continue exporturile. Nu același lucru se poate spune și despre Qatar și Arabia Saudită, care se confruntă cu pierderi constante din cauza restricțiilor de producție.
Cine suferă cel mai mult în acest război economic
Sectorele de aviație și turism sunt printre cele mai afectate. Emirates și Qatar Airways au suspendat un număr semnificativ de zboruri, iar altele care funcționează în regiune se confruntă cu costuri de alimentare mai mari și rute anulate, afectând sever rentabilitatea. Acțiunile Wizz Air, de exemplu, au scăzut cu 24,2% de la începutul conflictului.
Întreprinderile mari precum Amazon și Microsoft, care dețin centre de date în Emirate și Bahrain, au fost afectate de amenințările cu atacuri, lucrurile complicându-se și pentru infrastructura energetică.
Aeroportul din Dubai, cel mai frecventat din lume, a fost lovit de numeroase anulări. Turismul reprezintă 13% din PIB-ul Emiratelor, iar Dubai a avut 9,88 milioane de vizitatori în primele șase luni ale anului trecut.
În același timp, ambițiile Dubaiului de a deveni un centru financiar global sunt grav afectate, iar durata conflictului va fi un indicator crucial în restabilirea încrederii din piață.
Instituții financiare precum Citi, Goldman Sachs și Morgan Stanley își relocă angajații sau le permit să lucreze de la distanță, suspendând planurile de expansiune în regiune.
Relocările forțate și scăderea turismului pot duce la o criză a încrederii în sectorul imobiliar. Alte destinații precum Europa sau Oceania ar putea beneficia de această situație, în timp ce piața imobiliară din Dubai, care a fost vibrantă, riscă să sufere un declin. În 2022, volumul tranzacțiilor a atins un vârf istoric, dar proiecțiile actuale sugerează o posibilă încetinire a activităților.
Analistul Claudiu Cazacu afirmă: „Va fi pentru cei mai mulți o relocare temporară sau regândire pe termen lung? De acest răspuns depinde scenariul viitorului regional.” Durata conflictului și modalitatea de stabilire a păcii sunt esențiale pentru a depăși acest șoc economic.
