Analizăm evoluția mediului de afaceri din România între 2022 și 2024 prin intermediul bilanțurilor transmise la ONRC. Scopul este de a oferi o perspectivă educativă în ceea ce privește raportul de forțe dintre capitalul local, multinaționale și sectorul public, precum și impactul fiecărei entități asupra stabilității macroeconomice.
Clasificarea companiilor în stat, privat român și privat străin se bazează pe deținerea a peste 50% din acțiuni, acest prag definind controlul decizional.
Prin datele agregate, ne asumăm eventualele imperfecțiuni ale raportărilor oficiale, însă acestea rămân cea mai bună sursă disponibilă. Evaluarea performanței se face prin 10 indicatori (3 operaționali și 7 financiari), răspunzând la trei întrebări esențiale: (1) Ce s-a întâmplat?; (2) De ce s-a întâmplat?; (3) Ce este de făcut?
Sinteza evoluției economice 2024/2022
Informațiile sintetizate necesită aproximativ 30 de minute pentru a fi complet parcurs.
¬ România s-a dezvoltat pe fundamentele unei economii duale:
* Capitalul privat local a devenit motorul principal, contribuind cu 54% din veniturile totale și 67% din profituri.
* Statul a înregistrat o scădere (profit -27%, impozite -37%), chiar dacă lichiditățile sale au crescut considerabil în 2024, ceea ce ilustrează o imagine nuanțată între performanța operațională și poziția de cash.
* Multinaționalele și-au consolidat eficiența, dar semnale de fragilitate crescătoare devin tot mai evidente.
¬ Mediul de afaceri a cunoscut o creștere numerică (93% din firme sunt românești), iar profitabilitatea a înregistrat o scădere semnificativă: marja netă pe piață a scăzut de la 8% la 6%, iar datoriile au crescut rapid, pe fondul ratelor mari ale dobânzilor și al costurilor operaționale în expansiune.
¬ Antreprenorii locali se mențin cei mai rezistenți, cu o rată de insolvență de doar 1,1% și sunt singurii care au reușit să crească investițiile și să-și consolideze capitalurile proprii cu 38% în doi ani.
Rata de insolvență de 1,1% este favorizată de numărul ridicat de microîntreprinderi, închiderile voluntare ale firmelor mici și perioada de maturizare care validează sau invalidează în piață aceste entități.
Totuși, economia se află la un moment de răscruce: randamentul investiției (ROE) a scăzut la 8%, apropiindu-se de nivelul obligațiunilor de stat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea riscului antreprenorial în actualele condiții de fiscalitate și costuri în creștere. Acest ROE este influențat de anumite sectoare și nu este uniform în toate domeniile, anumite sectoare având randamente mult peste media pieței.
România trebuie să treacă de la o economie de consum și intermediere la una de producție și valoare adăugată, unde statul devine eficient, iar capitalul local devine suficient de solid pentru a susține creșterea fără dependență excesivă de datorii.
Decalogul soluțiilor prioritare
¬ Predictibilitate fiscală pentru capitalul local: facilități sporite pentru profitul reinvestit și echilibrarea poverii fiscale între regimurile de impozitare au fost sugerate pentru a sprijini scalarea microîntreprinderilor. De asemenea, scutirea fiscală pe o perioadă de 5 ani pentru companiile care investesc în hub-uri de cercetare-dezvoltare este propusă.
¬ Stimularea producției cu prioritate, vizând reducerea deficitului comercial prin exporturi cu valoare adăugată și substituirea importurilor cu produse locale, chiar și prin eventuale subvenții pentru producția internă.
¬ Susținerea tehnologizării firmelor locale prin acces preferențial la finanțare și programe de digitalizare, compensând fragmentarea numărului mic de angajați per firmă cu o productivitate mai ridicată.
¬ Monitorizarea sectorială detaliată pentru a identifica performanțele neuniforme, având ca focalizare domeniile în care capitalul privat depășește media pieței și scalarea acelor modele replicabile în alte sectoare.
¬ Reforma administrativă profundă cu o digitalizare completă a ANAF și simplificarea sistemului fiscal, având în vedere cele peste 20 de taxe și impozite existente.
¬ Reforma profundă a companiilor de stat cu profesionalizarea managementului și prioritizarea investițiilor în sectoare cheie pentru a reduce pierderile și a transforma lichiditățile în active productive.
¬ Deductibilitate totală a costurilor de formare profesională pentru angajatori,cu scopul de a dezvolta noi competențe digitale și tehnice.
¬ Consolidarea capitalului propriu prin stimularea suplimentară a reținerii profiturilor și curățarea bilanțurilor companiilor de stat de pierderile istorice.
¬ Dezvoltarea unei infrastructuri energetice independente prin investiții în retehnologizare și creșterea conexiunilor cu piața vest-europeană.
¬ Vize rapide pentru lucrătorii calificați, în special în meseriile deficitare.
O perspectivă amplă asupra acestor evoluții este rezultată din analiza detaliată a datelor economice.
