Inflația în România: O Provocare Economică Tot Mai Mare
România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, într-un context economic tot mai încetinit și cu consumul care scade alarmant. Într-o analiză detaliată, Cosmin Marinescu, economist și viceguvernator al BNR, a explicat motivele pentru care dobânda-cheie rămâne la 6,5%, subliniind că inflația actuală este generată, în principal, de factori administrativi.
„Inflația este cea mai perfidă amenințare economică pentru bunăstarea statelor”, afirmă Marinescu, evidențiind impactul social și economic profund al acestei probleme.
Viceguvernatorul BNR avertizează că efectele inflației nu sunt distribuite uniform în rândul românilor. Cei cu economii își văd banii erodați de scăderea puterii de cumpărare, în timp ce cei cu datorii simt, uneori, o ușurare temporară. Totuși, pe termen lung, inflatiea „subminează planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”.
Înregistrând un nivel de 9,9% în august și 9,8% în octombrie, BNR estimează că inflația ridicată va persista, cu o scădere semnificativă așteptată abia în 2026.
De ce s-a amplificat inflația?
Potrivit viceguvernatorului, creșterea recentă a inflației are mai multe cauze administrative, cum ar fi:
- Scumpirea energiei electrice din iulie
- Majorarea taxelor indirecte din luna august
- Ajustările comercianților, care și-au restrâns marjele
- Scăderea consumului din partea clienților
Astfel, aproape jumătate din actuala inflație poate fi atribuită creșterilor de TVA, accize și prețurilor la energie.
Dobânda-cheie: Stabilitate, nu pasivitate
În 2025, consiliul BNR a optat în mod constant pentru menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5%. Marinescu respinge ideea că Banca ar acționa pasiv, afirmând că această abordare este una atentă și proactivă. O creștere a dobânzii ar fi, în opinia sa, „nejustificată” în acest moment, iar o reducere riscă să destabilizeze așteptările și să afecteze credibilitatea BNR.
Economia românească pe calea încetinirii
Analizele BNR arată o scădere a cererii economice din 2025, ce va deveni și mai pronunțată în 2026. PIB-ul României se află pe o traiectorie de deficit de cerere similară cu cea din criza din 2009. Printre semnalele îngrijorătoare se numără:
- O scădere de 4% în comerțul cu amănuntul în august
- O contracție de 7,3% în servicii
- Industria a înregistrat un declin de 1,9% în T3
- Câștigurile salariale au scăzut cu 5%
Viceguvernatorul BNR a subliniat că, în acest context, o înăsprire a politicii monetare ar putea restrânge și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor.
Influența banilor asupra inflației
Cosmin Marinescu a abordat teoria cantitativă a banilor, subliniind că inflația este, pe termen lung, un fenomen monetar. Aceasta apare atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția, ceea ce duce inevitabil la creșterea prețurilor.
Friedman a demonstrat, prin analize aprofundate, că inflația nu poate fi explicată doar prin factori izolați, ci este influențată de politicile monetare și fiscale care provoacă expansiunea masei monetare. Această idee fundamentează strategiile băncilor centrale moderne pentru menținerea stabilității prețurilor.
Când va începe scăderea dobânzii?
BNR preconizează o scădere importantă a inflației în jurul mijlocului lui 2026, moment în care măsurile fiscale actuale nu vor mai afecta calculele. De abia atunci, banca centrală ar putea relaxa politica monetară. „Trecerea la scăderea dobânzii va fi sincronizată cu o reducere clară și durabilă a inflației”, consideră Marinescu.
El a subliniat că politica monetară se aseamănă cu manevrarea unei nave complicate: „Când cârma este rotită, schimbarea de direcție nu este imediată. Cu cât apele sunt mai agitate, cu atât este mai greu de controlat direcția.”
Viceguvernatorul a afirmat că leul rămâne un element de stabilitate, iar BNR a acționat pentru a limita fluctuațiile. O flexibilitate mai mare a cursului ar putea contribui la sporirea rezilienței economice, dar această tranziție trebuie comunicată și aplicată atent.
Avertisment pentru viitor
Marinescu a subliniat importanța ajustării fiscale, subliniind că orice scădere a ratingului de credit ar putea afecta perspectivele de dezvoltare ale țării. Costurile de finanțare ale statului sunt în scădere, iar evaluările internaționale sugerează că România urmează calea corectă, dar doar prin menținerea unei ritm susținut de reforme.
Viceguvernatorul a adăugat că, deși inflația este ridicată acum, va fi depășită, iar BNR va continua să urmărească economia în căutarea dovezilor clare privind scăderea inflației înainte de a decide o reducere a dobânzii-cheie. „Deciziile de politică monetară trebuie să vizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în limitele acceptabile”, a concluzionat acesta.
