Creșterea rezistenței la efort nu este doar rezultatul adaptărilor musculare, ci și al activării neuronilor din creier, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la The Jackson Laboratory.
Într-o cercetare recentă, publicată în revista Neuron, s-a descoperit că îmbunătățirea rezistenței fizice nu depinde exclusiv de modificările în țesutul muscular, ci și de activarea specifică a anumitor neuroni din creier.
Rolul neuronilor în creșterea rezistenței la efort
Studiul a fost realizat pe un model experimental cu șoareci, unde inactivitatea unor grupuri neuronale a dus la stagnarea progresului în ceea ce privește creșterea rezistenței, indiferent de intensitatea antrenamentului. Contrar așteptărilor, activarea artificială a acestor neuroni după exercițiu a generat îmbunătățiri semnificative ale rezistenței.
Cercetătorii au observat activitatea cerebrală în timpul și după alergare și au identificat neuroni din hipotalamus care exprimă o proteină numită factor steroidogenic 1 (SF1). Aceștia își mențin activitatea aproximativ o oră după terminarea exercițiului, ceea ce sugerează un rol esențial în procesele de adaptare la efort.
Pe parcursul antrenamentelor, numărul neuronilor SF1 activi a crescut cu fiecare sesiune, iar conexiunile dintre aceștia s-au intensificat. Experimentele au arătat că șoarecii care au desfășurat exerciții fizice aveau de două ori mai multe conexiuni neuronale comparativ cu cei care adoptaseră un stil de viață sedentar.
Impactul stimulării neuronilor asupra performanței fizice
Când neuronii SF1 au fost inactivați timp de 15 minute după fiecare sesiune de antrenament, șoarecii nu au realizat progrese notabile în ceea ce privește rezistența, iar performanțele lor la testele de alergare au scăzut. În contrast, stimularea acestor neuroni timp de o oră post-antrenament a dus la o creștere a rezistenței și la atingerea unor viteze mai mari decât cele obținute prin exercițiu obișnuit.
Autorii studiului propun că activarea acestui circuit neuronal ar putea fi utilizată pentru a amplifica efectele exercițiului fizic moderat. Aceasta este o idee promițătoare, în special pentru persoanele vârstnice sau cu probleme de mobilitate, care nu pot susține sesiuni intense de antrenament, dar ar putea beneficia de efectele pozitive ale mișcării asupra sănătății mentale și fizice.
Aceste descoperiri subliniază importanța integrării activităților fizice în rutina zilnică, nu doar ca o metodă de a îmbunătăți condiția fizică, dar și ca o modalitate de a susține sănătatea creierului și, implicit, a organismului.
