Scanările RMN ale limbii, un pas important în depistarea bolii neuronului motor
Un studiu recent realizat în Australia sugerează că scanările prin rezonanță magnetică (RMN) ale limbii ar putea revoluționa modul în care se depistează și se monitorizează boala neuronului motor (MND). Potrivit agenției Xinhua, cercetătorii de la Universitatea Queensland au adus în atenție această metodă inovatoare, care ar putea îmbunătăți detectarea timpurie a acestei afecțiuni devastatoare.
Boala neuronului motor, cunoscută și sub denumirea de scleroză laterală amiotrofică, afectează în principal vorbirea și înghițirea. Persoanele diagnosticate prezintă adesea mușchi ai limbii mai slab dezvoltați. Thomas Shaw, coordonator al studiului, a subliniat importanța acestei descoperiri, afirmând: „Acest lucru ar putea servi ca indiciu timpuriu al bolilor neurodegenerative”.
Studiul arată că în limbă există opt mușchi interconectați, fiecare având un rol specific în funcțiile esențiale, precum mâncatul și comunicarea. Odată cu evoluția bolii, mușchii limbii se atrofierează treptat, ceea ce agravează simptomele. Utilizând inteligența artificială pe un set de date format din peste 200 de scanări RMN anterioare, cercetătorii au reușit să efectueze măsurători precise ale volumului și formei mușchilor linguali. Rezultatele au relevat diferențe semnificative între pacienții cu MND și cei fără.
Conform lui Shaw, „Persoanele cu volume mai mici ale limbii prezintă cel mai rău prognostic”. Această observație sugerează că evaluarea volumului limbii ar putea oferi informații valoroase despre speranța de viață, dar și despre posibilitățile de diagnosticare rapidă, esențiale pentru tratamentul eficient al pacienților.
Brooke-Mai Whelan, coautoare a studiului și specialistă în logopedie, a adăugat că „Atunci când funcția limbii este afectată, înghițirea poate deveni periculoasă, iar vorbirea greu de înțeles”. Aceasta accentuează impactul emoțional al bolii, mulți pacienți considerând pierderea vorbirii mai gravă decât dificultățile de alimentație sau mobilitate.
O mai bună înțelegere a proceselor de atrofie a limbii ar putea deschide calea unor intervenții timpurii și eficiente, cum ar fi salvarea vocii pe diverse suporturi pentru a ajuta pacienții să păstreze o părticică din comunicarea lor naturală.
Astfel, cercetările recente oferă speranță nu doar în ceea ce privește identificarea timpurie a MND, dar și în planificarea tratamentului și a îmbunătățirii calității vieții pacienților afectați.
