Curtea Generală a Uniunii Europene a decis că refuzul Comisiei Europene de a face publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în perioada negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, este nejustificat și lipsit de transparență.
Curtea Generală a Uniunii Europene a decis că refuzul Comisiei Europene de a face publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în perioada negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, este nejustificat și lipsit de transparență.
O hotărâre recentă a instanței europene de la Luxemburg aruncă o lumină incomodă asupra modului în care Comisia Europeană a gestionat comunicarea legată de cel mai mare contract de vaccinuri încheiat de Uniunea Europeană în pandemie. În centrul disputei se află o serie de mesaje text trimise între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, înainte de semnarea unui acord estimat la miliarde de euro.
În 2022, jurnaliștii de la The New York Times au solicitat oficial accesul la acele mesaje, dar cererea a fost respinsă de Comisie, care a susținut că respectivele schimburi nu îndeplineau criteriile pentru a fi considerate „documente oficiale”. Curtea Generală a Uniunii Europene a respins acest argument, considerând că mesajele conțin informații importante și că Executivul UE a eșuat în a justifica refuzul în mod credibil.
„Comisia nu poate afirma pur și simplu că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să ofere explicații plauzibile care să permită publicului și instanței să înțeleagă de ce acele documente nu pot fi găsite”, se arată în hotărârea instanței.
O lovitură majoră pentru Ursula von der Leyen
Decizia instanței reprezintă o înfrângere semnificativă pentru președinta Comisiei, care a insistat în mod public pe ideea de transparență și integritate instituțională, mai ales în contextul unei posibile realegeri. Von der Leyen nu doar că a semnat personal contractul cu Pfizer – cel mai mare încheiat de UE pentru vaccinuri –, dar conduce instituția responsabilă cu respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, printre care transparența ocupă un loc central.
Impact asupra legislației privind accesul la documente
Decizia instanței ar putea avea implicații profunde în privința reglementării viitoare a accesului la documentele UE, inclusiv a mesajelor text. Până acum, Comisia considera că doar documentele oficiale scrise – precum rapoartele, notele interne sau corespondența formală – intră sub incidența legislației privind transparența.
Această interpretare a fost respinsă de instanță, care a susținut că mijloacele moderne de comunicare, cum ar fi mesajele text, nu trebuie excluse din procesul decizional doar pe criterii tehnice.
„Este o victorie categorică pentru transparență”, a declarat europarlamentara olandeză Raquel García Hermida-van der Walle, membră a grupului Renew Europe. „Oamenii vor și au dreptul să știe cum sunt luate deciziile, chiar și dacă acestea se fac prin mesaje text.”
Originea cazului și contextul politic
Procesul a fost deschis de The New York Times și de fostul șef al biroului publicației din Bruxelles, după ce Ursula von der Leyen a menționat într-un interviu din aprilie 2021 existența unor schimburi de mesaje cu Albert Bourla. Acesta a descris comunicarea ca fiind „una care a construit o încredere profundă” și a permis o negociere rapidă a acordului privind achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech.
Comisia Europeană a reacționat după decizie printr-un comunicat în care a precizat:
„Transparența a fost întotdeauna o prioritate pentru Comisie și pentru președinta von der Leyen. Vom continua să respectăm cadrul legal solid care ne ghidează obligațiile. Vom decide care sunt pașii următori.”
