Datoria publică a României: O ascensiune alarmantă până în 2030
În ultimele două luni, România a cunoscut o schimbare drastică în ceea ce privește datoria publică, care a evoluat de la o stabilitate în jurul valorii de 51-52% din PIB în perioada 2021-2023 la un salt major de 57,4% în 2023. Această creștere a depășit cinci puncte procentuale comparativ cu anul anterior, indiciu al unor vremuri dificile ce se apropie.
Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), datoria României va continua să crească în următorii cinci ani. Proiecțiile prevăd:
- 61,2% în 2025
- 62,5% în 2026
- 64,1% în 2027
- 66% în 2028
- 67,8% în 2029
- 69,1% în 2030
Această creștere devine o constantă, cu un avans anual mediu de aproximativ 1,5 puncte procentuale după 2025. Deteriorarea într-o eventuală criză a capacității bugetare este o realitate pe care Guvernul ar trebui să o considere cu maximă seriozitate.
România, spre norocul său, rămâne totuși sub nivelul datoriilor publice din vestul Europei, unde multe state se confruntă cu probleme financiare severe. De exemplu, în cadrul regiunii CEE, România are o poziție relativ stabilă față de alte țări, cum ar fi Bulgaria, cu 40,2% din PIB în 2025, Cehia, 53,4%, și Polonia, 73,9%.
Totodată, statele din sudul și vestul Europei continuă să înregistreze niveluri alarmante ale datoriei publice. Grecii rămân cei mai îndatorați, cu 146,7% din PIB, urmați de Italia (136,8%), Franța (104,2%), Belgia (107%) și Spania (99,3%). Aceste țări se confruntă cu rigidități și costuri sociale ridicate, ceea ce îi determină să-și mențină datoriile la un nivel ridicat.
Este de notat că, în ciuda datelor alarmante, există și state europene, precum Finlanda și Suedia, care au reușit să se mențină cu datorii sub 40% din PIB, ceea ce oferă o imagine contrastantă asupra diversității situațiilor economice în Europa.
Pe termen global, Japonia conduce topul țărilor cu cele mai mari datorii, atingând 229,6% din PIB, urmată de Sudan (221,5%) și Singapore (175,6%). Această situație sugerează că datoriile publice cresc în tandem cu gradul de dezvoltare al , lăsând în spate economiile mai puțin dezvoltate, unde datoria este adesea sub 10% din PIB, dar nu neapărat dintr-o poziție stabilă.
Astfel, România se află într-o perioadă de transformări economice profunde, al căror impact ar putea fi profund resimțit în anii ce vor urma. Este esențial ca decidenții politici să analizeze aceste statistici cu atenție, pentru a evita o eventuală criză fiscală în viitor.
