România a depășit în aprilie 2025 un prag istoric: datoria publică a urcat la 1.013 miliarde de lei, adică 56,6% din PIB. Este pentru prima dată când nivelul datoriei trece de 1.000 de miliarde de lei, potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor.
Creșterea accelerată a datoriei este o consecință directă a deficitelor bugetare foarte mari din ultimii ani. În decembrie 2024, statul român înregistra o datorie de 964 miliarde lei, reprezentând 53,9% din PIB. Pentru comparație, în 2019, această valoare era de doar 372,9 miliarde lei (35% din PIB).
🔍 Ce a dus la această creștere?
Momentul în care a fost depășit pragul psihologic a fost influențat de înregistrarea în aprilie a unei emisiuni de obligațiuni externe. Deși împrumutul a fost contractat la finalul lunii martie (2,75 miliarde de euro), înregistrarea în sistemele statului a fost făcută pe 2 aprilie, ceea ce a influențat raportările oficiale.
Totodată, pentru finalul anului 2025, se estimează că datoria va atinge 1.100 de miliarde de lei – adică 58,1% din PIB, potrivit estimărilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Acest avans este alimentat în special de un deficit bugetar fixat la 7% din PIB, echivalentul a 135 miliarde lei.
💸 Dobânzile înghit o parte tot mai mare din buget
Un semnal alarmant vine din zona costurilor cu dobânzile. În primele cinci luni ale anului 2025, cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au fost de 22,86 miliarde de lei. Este o creștere de 43% față de aceeași perioadă a anului trecut, când se plătiseră 16 miliarde lei.
Această presiune vine în contextul unui istoric recent de deficite bugetare majore:
- 9,3% în 2024 (cel mai mare din UE),
- 6,6% în 2023,
- 6,4% în 2022,
- 7,1% în 2021,
- și 9,2% în 2020.
⚠️ Măsuri pentru evitarea unei crize financiare
Pentru a evita retrogradarea ratingului de țară – aflat acum pe ultima treaptă recomandată investitorilor –, Guvernul a fost nevoit să ia măsuri urgente. În iulie, au fost implementate creșteri de taxe și s-a decis înghețarea pensiilor și salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024, măsură ce se va aplica până în 2026.
Alte pachete de reducere a cheltuielilor sunt așteptate în perioada următoare. În lipsa aplicării riguroase a acestor măsuri, România riscă să plătească dobânzi și mai mari la împrumuturi.
🔄 232 miliarde lei – necesarul de împrumut în 2025
În anul în curs, România trebuie să atragă finanțări totale de aproximativ 232 miliarde lei. Suma include atât deficitul bugetar estimat (135 miliarde lei), cât și datoria care trebuie refinanțată (97 miliarde lei).
Potrivit Ministerului Finanțelor, 45% din această sumă ar urma să vină din surse interne, iar restul de 55% din piețele externe. Spre comparație, în 2024, Guvernul a împrumutat 252 miliarde lei, suplimentând constant programul din cauza majorării țintei de deficit.
📌 Context general
România se află într-un punct critic din perspectiva finanțelor publice. Datoria în creștere, costurile mari cu dobânzile și dependența de piețele externe pentru finanțare impun măsuri rapide și sustenabile. Altfel, statul riscă să se confrunte cu dificultăți serioase în susținerea cheltuielilor esențiale.
