Vladimir Putin și conflictele din Orientul Mijlociu: Planuri în umbra războiului
Atacurile recente ale Israelului asupra Iranului oferă Kremlinului ocazia de a-și întări influența în Orientul Mijlociu. Într-o analiză de la „The Spectator”, se subliniază modul în care Vladimir Putin a reușit să se prezinte atât ca aliat al Israelului, cât și al conducerii iraniene, o poziție care îl poate transforma într-un partener esențial pentru Statele Unite în ajustarea la noile realități politice din regiune.
Conflictul a generat neliniște pe piețele de petrol, iar Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor turbulențe. Avioanele israeliene, deși nu au atacat infrastructurile critice de export ale Iranului, au crescut anxietatea privind stabilitatea prețului global al țițeiului, afectând astfel resursele financiare necesare Kremlinului în războiul din Ucraina.
De-a lungul ultimelor luni, Rusia a întreprins negocieri cu administrația Trump, insistând asupra faptului că problemele din Ucraina fac parte dintr-un tablou mai amplu care implică interese globale. Acum, atacurile israeliene au creat o oportunitate pentru Putin de a vorbi cu lideri mondiali, inclusiv cu Netanyahu și Donald Trump.
Această escaladare a conflictului oferă o provocare complexă pentru Washington, care se confruntă cu riscuri multiple: fluctuații majore ale prețului petrolului, posibile conflicte regionale între Iran și Arabia Saudită și atacuri asupra intereselor americane din regiune.
Rusia își assume astfel un rol de mediator în această criză, având legături strânse cu Teheranul, dar vizează și poziționarea sa ca un jucător de marcă pe scena internațională, alături de SUA și China. Recent, Ministerul de Externe rus a condamnat atacurile israeliene, avertizând că „toate consecințele acestei provocări vor cădea asupra conducerii israeliene”. În ciuda acestor declarații, Rusia aspiră la o influență diplomatică majoră în Orientul Mijlociu, dorind să devină arbitru în negocierile internaționale.
Relația dintre Rusia și Iran este complexă, având momente de colaborare, dar și tensiuni. Moscova a contribuit la dezvoltarea tehnologiei militare iraniene, dar a fost și semnatară a acordurilor nucleare ce au implicat temeri internaționale. În ultimele luni, Rusia a oferit sprijin în gestionarea programului nuclear iranian, în ciuda reluctanței de a furniza armament avansat Teheranului.
După atacurile Israelului, prețurile petrolului au crescut brusc, în timp ce piața îngrijorată de impactul asupra exporturilor iraniene a fost pe jar. Totuși, Israelul a optat să nu lovească infrastructurile critice de export, concentrându-se pe distrugerea capacităților interne ale Iranului, lucru ce riscă să amplifice tensiunile sociale acolo.
În concluzie, evenimentele recente din Orientul Mijlociu pot influența profund situația geopolitică, oferind Kremlinului noi oportunități de a-și întări pretenția asupra rolului său de jucător internațional. Analistul Sergei Markov a punctat recent că „Atenția lumii asupra Ucrainei va slăbi” în fața escaladării conflictelor în Orientul Mijlociu -așadar, este vital ca aceste evoluții să fie urmărite cu atenție.
