„Suntem un partid de misogini” a afirmat deputata Alina Gorghiu în cadrul ședinței de luni a conducerii PNL. Gorghiu se numără printre puținii liberali preocupați de implementarea unor politici legislative menite să sprijine femeile, având în vedere că a inițiat un proiect de lege ce obligă partidele să includă în listele electorale un minim de 33% femei pe locuri eligibile. Cu toate acestea, șansele ca acest proiect să fie adoptat rămân reduse. În prezent, PNL are doar 3 senatoare (din 22 de locuri) și 6 deputate (din 50), reprezentând doar 12% din totalul parlamentarilor. Situația este similară și în celelalte partide: PSD dispune de 22 de deputate din 93 și 8 senatoare din 35, în timp ce USR are 5 senatoare din 19 și 9 deputate din 38. În multe alte formațiuni, reprezentarea femeilor este și mai slabă.
Conform unei cercetări realizate de Fundația Friedrich Ebert, România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește numărul femeilor active în politică. De la consiliile locale până la structurile guvernamentale, femeile sunt grav subreprezentate, iar opiniile lor rareori sunt luate în considerare. Datele Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE) subliniază faptul că România se plasează pe ultimul loc între statele membre în privința reprezentării femeilor în consiliile locale, cu o pondere de doar 8,9%, în comparație cu Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%). Media europeană pentru reprezentarea femeilor în consiliile locale este de 34,9%, iar țările cu cele mai bune rezultate sunt Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) și Franța (42%).
Primărițe, doar în proporție de 6,5% față de o medie europeană de 19%
În ceea ce privește numărul primărițelor, statisticile sunt chiar mai dezolante: doar 6,5% dintre primari sunt femei, comparativ cu o medie europeană de 19%. În Parlament, femeile sunt reprezentate în proporție de 22%, în raport cu media UE de 33,6%. România este depășită doar de Cipru (14,3%) și Ungaria (15,6%). În acest context, nicio țară europeană nu beneficiază de o prezență majoritară a femeilor în parlamentele naționale. Cele mai ridicate valori se regăsesc în Finlanda (46%), Suedia (44,8%), Danemarca (44,7%) și Belgia (44,2%). „Subreprezentarea femeilor limitează pluralismul politic”, au declarat autorii studiului, care adaugă că această situație „reflectă persistența unor bariere structurale și culturale, cum ar fi stereotipurile, violența și hărțuirea de gen în arena politică”.
Potențial politic feminin neglijat din cauza misoginismului
Care sunt motivele pentru care partidele din România nu doresc să promoveze femei în poziții de conducere? Aceasta nu se află în viziunea lor de selecție a elitelor. Selecția liderilor politici se face în funcție de interesele imediate ale acestora, iar bărbații politici nu vor să aibă concurență feminină din teama de a nu fi umiliți prin înfrângerea în fața unei femei. Deși selecția elitelor este de multe ori spontană și guvernată de afinități personale, meritocrația nu reprezintă o prioritate în strategia partidelor. Acest comportament favorizează o clasă politică care nu are capacitatea de a se gândi la viitor, iar persoanele care conduc formațiunile sunt adesea influențate de prejudecăți profunde. Există o percepție că femeile au nevoie de protecția unui bărbat în politică, ceea ce le limitează participarea. O cercetare din anul trecut realizată de Fundația Friedrich Ebert sugerează că, spre deosebire de bărbații tineri, femeile sub 30 de ani sunt mult mai interesate de drepturile minorităților: 42,5% dintre ele cred că femeile din România nu dispun de suficiente drepturi, în timp ce doar 28,6% dintre tinerii bărbați gândesc la fel; 48,7% dintre tinerile femei consideră că minoritățile etnice nu au parte de suficiente drepturi (față de 28,6% dintre băieți), iar 42,5% simt că persoanele LGBTQIA+ nu beneficiază de suficiente drepturi (comparativ cu 27,4% din tinerii bărbați). Astfel, se conturează o realitate în care potențialul politic feminin este adesea ignorat, din cauza prejudecăților misogine și a lipsei de viziune în politica românească.
