România, în continuare în criză bugetară: deficitul atinge 7,5% din PIB
România rămâne lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul bugetar, conform celor mai recente date furnizate de Eurostat. Deși deficitul guvernamental ajustat sezonier a înregistrat o ușoară scădere în primele trei luni din 2025, acesta continuă să reprezinte o povară semnificativă pentru economie.
În perioada ianuarie-martie 2025, deficitul bugetar s-a situat la 7,5% din PIB, ceea ce plasează România pe primul loc în blocul comunitar. Comparativ, în zona euro și UE, deficitul mediu a scăzut la –2,9% din PIB, înregistrând o îmbunătățire față de sfârșitul anului 2024.
Evoluția veniturilor și cheltuielilor publice
Examinând mai de aproape cifrele, veniturile publice din zona euro au atins în primul trimestru 46,6% din PIB, o ușoară reducere comparativ cu 46,7% din ultimele trei luni ale anului trecut. Această scădere a fost determinată de o creștere a veniturilor totale, care a fost eclipsată de o expansiune mai rapidă a PIB-ului nominal. În termeni absoluți, veniturile au crescut cu aproximativ 11 miliarde de euro față de trimestrul anterior.
În contrast, cheltuielile publice din zona euro au fost de 49,5% din PIB, ceea ce denotă o scădere față de trimestrul precedent. Chiar și așa, cheltuielile totale au crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro, mai puțin decât expansiunea PIB-ului nominal.
Datele din Uniunea Europeană arată o stabilitate a veniturilor guvernamentale, menținându-se la 46,2% din PIB, în timp ce cheltuielile guvernamentale au scăzut la 49,1% din PIB, de la 49,5%.
Măsuri necesare pentru corectarea deficitului
În contextul acestor cifre, autoritățile europene au solicitat României să ia măsuri suplimentare pentru a corecta dezechilibrele bugetare. Ţara noastră se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar perspectivele nu par să se îmbunătățească semnificativ în lipsa unor reforme structurale adecvate.
Se preconizează că România va trebui să adopte măsuri dure pentru a respecta angajamentele asumate în fața Bruxelles-ului, ceea ce ar putea însemna tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe.
În concluzie, situația bugetară a României rămâne precară, iar soluțiile salvatoare sunt mai necesare ca niciodată pentru a asigura stabilitatea economică și a sprijini dezvoltarea pe termen lung.
