François Villeroy de Galhau, guvernatorul Banque de France, a surprins pe toată lumea anunțând că se va retrage din funcție în iunie, cu un an înainte de termenul-limită al celui de-al doilea mandat.
„Consider că, după aproape 11 ani, mi-am îndeplinit responsabilitățile principale ale mandatelor mele”, a comunicat François Villeroy de Galhau, în vârstă de 67 de ani, personalului Băncii Franței.
În septembrie 2015, fostul președinte al Republicii Franceze, François Hollande, l-a desemnat pe Villeroy de Galhau pentru funcția de guvernator al Băncii Franței. După aprobarea Parlamentului, numirea a fost oficializată în cadrul Consiliului de Miniștri la 30 septembrie 2015, iar acesta a preluat funcția pe 1 noiembrie 2015, având inițial un mandat de șase ani.
În octombrie 2021, Emmanuel Macron, președintele actual, a propus reînnoirea mandatului său, propunere validată de Parlament și ratificată ulterior de Consiliul de Miniștri la 27 octombrie 2021.
François Villeroy de Galhau a condus Banca Franței printr-o perioadă economică tumultoasă, marcată de primul mandat al lui Donald Trump, pandemia COVID-19 și conflictul din Ucraina. Promovând controlul asupra cheltuielilor publice, guvernatorul a inițiat o reorganizare substanțială, reducând personalul cu aproape 30% și demarând construcția unei noi fabrici de tipărire a bancnotelor.
În 2022, bancherul central a fost victima unui atac la Basel, Elveția, când un individ în vârstă de 39 de ani l-a lovit în cap cu un ciocan. Motivul atacului a rămas necunoscut, însă autorul a fost condamnat pentru tentativă de omor, instanța stabilind că el suferea de schizofrenie.
„Angajament și dăruire”
Ministrul francez al Economiei, Roland Lequier, a subliniat „angajamentul și dedicarea lui François Villeroy de Galhau, conducând economia franceză printr-o perioadă de transformări profunde”.
„Toate acțiunile sale au fost ghidate de rigurozitate, independență și o preocupare sinceră pentru interesul public. Îi exprim recunoștința mea pentru eforturile depuse în slujba stabilității financiare a națiunii”, a afirmat ministrul francez de finanțe.
Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, zvonurile privind o posibilă retragere anticipată au început să circule în interiorul Băncii Franței. Se raportează că acesta a discutat despre decizia sa cu președintele Emmanuel Macron și cu președinta BCE, Christine Lagarde, fiind de asemenea membru în Consiliul de administrație al Băncii Centrale Europene.
„Am un profund respect pentru decizia personală a lui François Villeroy de Galhau de a demisiona din funcția de guvernator al Băncii Franței după 11 ani de servicii loiale pentru binele comun al Franței și al Europei”, a declarat Lagarde.
„Contribuțiile sale, bazate pe realism și o puternică viziune europeană, au fost de un real folos pentru discuțiile noastre, îmbogățindu-le prin abordările sale colaborative și articulate”, a adăugat Lagarde.
Villeroy de Galhau va prelua președinția unei fundații catolice pentru protecția copiilor
„Această nouă misiune într-un sector social esențial este extrem de relevantă pentru mine, permițându-mi să continui să servesc interesul public”, a comentat Villeroy de Galhau.
Demisia sa vine totuși într-un moment critic pentru Franța, care se confruntă cu provocări economice majore. Economia franceză se chinuie să își mențină competitivitatea, iar francezii au rămas constant în urmă față de restul Europei în ultimii zece ani. Povara datoriilor face ca țara să fie vulnerabilă la șocurile externe, afectându-i poziția în cadrul Uniunii Europene.
Incertitudinile atât internaționale, cât și naționale, alături de instabilitatea politică, potrivit estimărilor Băncii Franței, costă țara aproximativ 0,5 puncte din PIB, iar altele 0,2 puncte sunt pierdute exclusiv din cauza instabilității politice interne. Astfel, creșterea PIB-ului pentru 2025 este estimată la 0,9%, în loc de 1,4-1,5% cât ar fi fost în condiții mai favorabile.
Pe de altă parte, Banca Franței prognozează o creștere moderată, de aproximativ 1% pentru 2026 (în comparație cu 1,2% în zona euro). Rata șomajului ar putea continua să crească ușor, înainte de a înregistra o scădere în 2027. Totodată, consumul gospodăriilor are potențialul de a deveni din nou motorul creșterii economice în Franța.
Problema primordială rămâne însă deteriorarea finanțelor publice. datoria publică este în continuă creștere, iar costurile cu dobânzile, care reprezintă 2,3% din PIB, se dublează comparativ cu Germania. Estimările europene sugerează că, în 2027, plățile dobânzilor vor constitui 2,8% din PIB-ul Franței, în contrast cu doar 1,2% în Germania.
În timp ce PIB-ul pe cap de locuitor al Franței era, la paritatea puterii de cumpărare, puțin peste media zonei euro în 2013, anul trecut a fost cu 7% sub această medie. Se estimează că PIB-ul pe cap de locuitor va fi mai mic decât cel al Italiei în 2024.
Astfel, Franța se află în ceea ce ar putea fi descris ca o „divizie secundară”, un termen care reflectă tristețea realității că francezii au devenit constant mai săraci comparativ cu restul Europei în ultimii 12 ani. Procesul de dezindustrializare a contribuit semnificativ la aceste dificultăți, comerțul exterior înregistrând un deficit de peste 70 de miliarde de euro în ultimele 12 luni. Economiștii europeni avertizează că orice șoc extern în anii următori va avea efecte devastatoare nu doar pentru Franța, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
