Recent, o anexă a hotărârii nr. 169/30.03.2023, aprobată de Consiliul Local al Municipiului Arad, a pus în lumină un aspect fascinant al orașului nostru. Se menționează că „Aradul este orașul cu cele mai multe clădiri în stil Secession din România.” De asemenea, o legendă urbană populară susține că renumiții Ludwig van Beethoven și Franz Kafka au avut legături romantice cu orașul nostru, vizitându-l adesea în escapade amoroase.
Aradul, un oraș plin de potențial neexploatat, se află în centrul unei discuții despre vizita lui Kafka din 1917, o vizită ce merită investigații mai aprofundate dincolo de simplele povești locale.
Pe site-ul KOTTE Autographs, am descoperit o scrisoare semnată de Kafka, datată 14 iulie 1917, care detaliază o călătorie pe care a întreprins-o împreună cu logodnica sa de atunci, Felice Bauer. Aceasta călătorie a inclus o oprire la Arad, unde au vizitat familia acesteia. Ulterior, scriitorul s-a întors singur în Viena, luând decizia de a încheia relația cu Felice, sugerând că vizita nu a fost tocmai plăcută.
Documentele biografice scrise de Max Brod, prietenul apropiat al lui Kafka, confirmă această vizită. Într-un pasaj, Brod menționează cum, în vara anului 1917, Kafka și Felice s-au logodit pentru a doua oară și au decis să călătorească până la Arad pentru a o cunoaște pe sora sa.
Din sursele internaționale, aflăm că familia Braun, la care au stat, locuia în Arad cu doar puțin înainte de sfârșitul Primului Război Mondial. Aceasta a fost o ocazie unică pentru Kafka de a interacționa cu membrii acestei familii, ceea ce subliniază importanța vizitei sale.
La nivel național, Gheorghe Sabău, printr-un articol din revista INTERMEDIA, subliniază că cei doi logodnici au poposit în Arad între 11 și 16 iulie 1917 pentru a vizita familia lui Felice. Detaliile unor alte lucrări confirmă aceleași informații, creând o imagine coerentă asupra vizitei lui Kafka.
În concluzie, putem afirma cu certitudine că Franz Kafka a vizitat Aradul în luna iulie 1917, un fapt confirmat de diverse surse documentate. Casa în care a stat familia Braun, pe fosta stradă Asztalos 2 (actualmente Tribunul Dobra 10), este acum un potențial loc de comemorare a acestei întâlniri istorice.
Pentru a onora această vizită, ar fi oportun ca autoritățile locale să instaleze o placă comemorativă pe imobilul respectiv, aducând astfel un omagiu lui Kafka. O astfel de acțiune nu doar că va îmbogăți oferta turistică a orașului, dar va și evidenția valoarea patrimoniului evreiesc al Aradului, integrând figura lui Kafka în povestea culturală a regiunii.
Educația și conștientizarea acestor evenimente sunt esențiale, în special în contextul actual care evidențiază o recrudescență a antiecumenismului și violenței. Astfel de inițiative subliniază importanța diversității culturale și rolul comunității evreiești în formarea orașului nostru.
