Nostalgia după Ceaușescu: Un Fenomen Îngrijorător în România

Un recent sondaj realizat de INSCOP Research în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a arătat că 66% dintre respondenți consideră că Nicolae Ceaușescu a fost „un președinte bun pentru țară.” Aceste statistici sunt alarmante și evidențiază o tendință de simpatie față de regimul comunist, un aspect ce merită o analiză profundă.

România anilor 2000 a trăit o revigorare a nostalgiei pentru comunism, însă actuala situație pare să depășească simpla nostalgie. Societatea pare să sufere nu doar de amnezie sau confuzie, ci și de un „amestec al valorilor”, sugerând o regresie în gândire și un abandon al principiilor democratice.

Aspectul economic este un argument adesea adus în discuție de susținătorii lui Ceaușescu, care subliniază investițiile realizate între 1945 și 1989. De-a lungul vremii, am avut ocazia să discut cu numeroși nostalgici ai regimului, uneori surprinzător de tineri, care, deși nu au cunoscut personal acea eră, simt o atracție inexplicabilă pentru regimul comunist și figura lui Ceaușescu.

Este o provocare să dezbați cu acești susținători. Atunci când menționezi cenzura și lipsa libertății de exprimare, răspunsurile vin prompt: „Acum avem libertate, dar avem și probleme financiare.” Ei îți amintesc de locurile de muncă garantate și de „industriile puternice”, dar nu iau în calcul că toate acestea erau rezultatul unei economii controlate în totalitate de stat, cu metode neconvenționale de gestionare a resurselor.

Economia românească de astăzi se prezintă ca o entitate complet diferită față de perioada comunistă. De la moartea lui Ceaușescu, economia s-a deschis, în contrast cu sistemul închis de dinainte. Prețurile erau impuse de stat, iar întreprinderile de stat aveau de multe ori pierderi considerabile, într-o economie de comandă ce a sfârșit prin a se dovedi o iluzie.

În ultimii doi ani ai comunismului, România a intrat în recesiune, cu un ciclu economic ce a început în 1982 pentru a se încheia în 1989, marcând astfel un moment crucial în istoria economică a țării. Anul 1990 a adus destrămarea sistemului CAER, lăsând întreprinderile românești fără piețele externe de desfacere pe care se bazau.

Cifrele din prezent sunt clare: România a înregistrat progrese remarcabile din 1989, precum creșteri semnificative ale PIB-ului pe cap de locuitor și stabilitate economică. Cu toate acestea, o parte considerabilă din populație tânjește după vremurile comuniste. Este o situație complexă, iar întrebarea rămâne: putem schimba această percepție? Chiar dacă Ceaușescu nu mai este, fantomele comunismului par a fi mai împovărătoare ca niciodată și necesită o abordare atentă pentru a fi risipite.