Miracolul polonez: Lecții de dezvoltare economică pentru România
Polonia a reușit să se afirme ca un veritabil miracol economic în Europa, având un nivel de trai comparabil cu cel al Marii Britanii. Recent, această țară a intrat în rândul economiilor cu un PIB de un trilion de dolari, o performanță impresionantă. Arhitectura acestei reușite este constituționată de deciziile strategice adoptate de autoritățile poloneze în timp, iar România se confruntă cu dificultăți în a emula aceste modele de succes.
Într-o analiză publicată de Ziare.com, expertul în macroeconomie Flavius Rovinaru subliniază că Polonia stă la baza celor mai bune practici privind absorbția fondurilor europene. Aceasta deține cea mai ridicată rată de absorbție din regiunile est-europene și se bucură de un climat favorabil pentru investițiile străine, aspecte esențiale pentru sprijinirea creșterii economice.
„Marele meu regret e că, deși suntem o Economie de dimensiuni mari, nu reușim să atingem asemenea performanțe nici în privința fondurilor europene, nici în cazul atragerii de investiții străine directe”, afirmă Rovinaru.
Expertul identifică patru factori cheie care explică succesul Poloniei:
- Planificare strategică și o viziune pe termen lung
- Simplificarea administrației publice
- Un climat de afaceri propice pentru investiții
- O piață internă semnificativă
Polonia a lansat un program național amplu de investiții în infrastructură, inclusiv în autostrăzi, drumuri expres, și căi ferate, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea sa economică. Rovinaru menționează că țara are aproximativ 5.100 km de autostrăzi, adică aproximativ 65% din obiectivele stabilite.
Victor Iancu, analist economic, subliniază importanța măsurilor fiscale favorabile implementate de Polonia. Acestea includ scutiri de impozite pentru tineri și alte categorii, precum părinții cu mulți copii sau pensionarii care continuă să lucreze. Totodată, programul „Polish Investment Zone”, introdus în 2018, oferă stimulente fiscale pentru proiecte în întreaga țară, nu doar în parcuri industriale.
România ar putea învăța din abordările poloneze, de exemplu, implementând impozite pe venit care să recompenseze munca, mai ales în rândul tinerilor și al românilor reveniți acasă. Esențială este însă disciplina bugetară și eficiența administrației fiscale în direcționarea adecvată a măsurilor.
„Impactul spectaculos al Poloniei este demonstrat de recuperarea decalajului economic. Acum trei decenii, era un concurent modest în Europa de Est, iar printr-o strategie națională riguroasă, a reușit să se alinieze economiilor vestice. Comparativ, PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei reprezentase în 1995 doar 36% din cel al Marii Britanii, iar în 2025 este estimat să ajungă la 81%”, adaugă Iancu.
Pe lângă aceste realizări interne, Iancu menționează și impactul pozitiv al investițiilor poloneze în România, care se estimează că vor atinge 1,1 miliarde de euro în 2025. Acest lucru sugerează o tendință regională în creștere, cu potențial pentru colaborări viitoare între cele două țări.
În concluzie, exemplul Poloniei oferă României oportunități valoroase de a învăța și adapta modele de dezvoltare economică. Investițiile în infrastructură și politici fiscale stimulative constituie fundamentul creșterii durabile, esențiale pentru o economie competitivă pe scena europeană.
