Secretul unui creier sănătos: Preveniți pierderile de memorie fără pastile
Un studiu recent realizat de o echipă internațională de cercetători, care include specialiști din Statele Unite, Marea Britanie și Spania, subliniază importanța unei stări psihologice pozitive la persoanele de peste 50 de ani. Aceștia au descoperit că o mentalitate optimistă poate contribui semnificativ la menținerea memoriei pe termen lung, fără a fi necesare intervenții medicamentoase.
Cercetarea, publicată în revista Aging & Mental Health, s-a desfășurat pe parcursul a 16 ani și a inclus un număr impresionant de peste 10.000 de participanți, toți fără semne de demență la începutul studiului. Evaluările au fost realizate la intervale de doi ani, analizând atât capacitatea de memorie, cât și bunăstarea psihologică a subiecților.
O stare de bine, un sprijin pentru memorie
Rezultatele obținute sugerează o corelație semnificativă, deși modestă, între o stare de bine crescută și performanțele superioare la teste de memorie, chiar și după ajustarea pentru posibile simptome de depresie. Dr. Amber John, lector în psihologie la Universitatea din Liverpool, afirmă: "Într-o societate care îmbătrânește, înțelegerea factorilor care protejează și susțin funcționarea cognitivă sănătoasă devine esențială pentru sănătatea publică."
Studiul sugerează că o stare de bine mai bună precede o memorie mai eficientă, contrazicând ideea că o memorie slabă ar afecta în mod direct starea mentală. Dacă se confirmă o astfel de relație cauzală, intervențiile prin care se îmbunătățește starea psihologică ar putea deveni strategii de prevenire a declinului cognitiv.
Bunăstarea depășește absența depresiei
Cercetătorii au inclus în analiza lor și simptomele depresive, deja recunoscute ca fiind factori majori de risc pentru deteriorarea funcțiilor cognitive. Chiar și în absența acestor simptome, s-a găsit o corelație semnificativă între o stare de bine ridicată și capacitatea de a menține memoria în timp. Prof. Joshua Stott, specialist în psihologia îmbătrânirii la University College London, punctează: "Acest studiu contribuie la înțelegerea interacțiunii dintre bunăstare și memorie în evoluția acesteia."
Definirea stării de bine
Bunăstarea nu se rezumă doar la absența depresiei; ea reprezintă un amestec complex de sănătate emoțională și capacitatea de a funcționa eficient în viața cotidiană. Studiul a utilizat un chestionar care a evaluat diverse aspecte ale fericirii, sentimentului de control și sensului vieții. Întrebări precum "Pot face lucrurile pe care mi le doresc?" au fost esențiale în măsurarea acestei stări.
Psihosocial și sănătatea creierului
Dr. Emily Willroth, profesor asistent la Universitatea Washington din St. Louis, concluzionează: "Este clar că sănătatea psihică și factorii sociali joacă un rol crucial în menținerea sănătății cerebrale." Totodată, cercetătorii subliniază că alți factori precum bolile cardiovasculare sau activitatea fizică pot influența raportul dintre bunăstare și memorie, deschizând astfel direcții viitoare pentru studii suplimentare.
Această cercetare, susținută de organizații precum Alzheimer’s Research UK, Medical Research Council și National Institute on Aging, oferă o temelie solidă pentru analize viitoare în domeniul sănătății mintale și cognitive. Emma Taylor, manager al serviciilor de informare la Alzheimer’s Research UK, menționează: "Îngrijirea stării noastre psihice este crucială pentru sănătatea generală." Promovarea activității fizice și prevenirea izolării sociale sunt esențiale pentru protejarea sănătății creierului, mai ales pe măsură ce îmbătrânim.
Aceste rezultate subliniază importanța unei perspective pozitive asupra vieții, invitându-ne să reflectăm asupra modului în care ne percepem propriile experiențe și cum acestea influențează starea noastră de sănătate, în special în anii de după 50.
