ADN-ul și riscul cardiovascular: un nou instrument de diagnostic pentru diabetici
Cercetătorii din Suedia au realizat un studiu inovator care evidențiază o conexiune interesantă între modificările chimice ale ADN-ului și prevenția bolilor cardiovasculare în rândul pacienților recent diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2. Prin analiza metilării ADN-ului, acest studiu deschide noi perspective pentru diagnosticarea timpurie a riscurilor cardiace și pentru tratamente mai personalizate.
Pacienții cu diabet zaharat de tip 2 se confruntă cu o probabilitate de până la patru ori mai mare de a suferi un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau alte complicații cardiovasculare severe comparativ cu persoanele care nu au această afecțiune. Această statistică alarmantă subliniază urgența de a găsi metode eficiente de screening și prevenție.
Studiul a implicat 752 de voluntari din cadrul cohortului ANDIS (All New Diabetics in Skåne), toți diagnosticați recent cu diabet zaharat de tip 2, fără un istoric de afecțiuni cardiace. După o perioadă de aproximativ șapte ani de urmărire, cercetătorii au constatat că 102 dintre aceștia au dezvoltat complicații cardiovasculare grave.
Prin analiza periodică a probelor de sânge, cercetătorii au detectat modificări chimice ale ADN-ului, numite metilare, care influențează activitatea genelor în celulele organismului. Charlotte Ling, coordonatoarea studiului la Universitatea Lund, a subliniat importanța acestei descoperiri: „Metilarea ADN-ului controlează care gene sunt active sau inactive și, atunci când nu funcționează corect, poate contribui la apariția bolilor cardiovasculare.”
În cadrul studiului, s-au identificat peste 400 de regiuni din ADN cu modificări de metilare. Bazându-se pe 87 dintre acestea, cercetătorii au elaborat un scor de risc pentru a evalua pacienții cu probabilitate de a dezvolta complicații cardiovasculare grave. Acest instrument a demonstrat o valoare predictivă negativă de 96% în identificarea pacienților cu risc scăzut, dar a avut o precizie de doar aproximativ 32% pentru cei cu risc crescut, limitare datorată duratei insuficiente de observare.
Cu toate acestea, autorii studiului consideră că acest test de screening va deveni un instrument valoros în prognostic, având capacitatea de a diferenția pacienții cu risc cardiac scăzut de cei cu risc potențial ridicat. „Aceasta va permite un tratament personalizat și optimizationarea costurilor medicale, contribuind în același timp la reducerea efectelor secundare și la îngrijorările pacienților,” au concluzionat cercetătorii.
În prezent, evaluarea riscurilor cardiovasculare se bazează pe variabile clinice precum vârsta, sexul, tensiunea arterială, obiceiurile de fumat, nivelul colesterolului, glicemia și funcția renală. Totuși, introducerea metilării ADN-ului în această ecuație ar putea oferi o estimare mai precisă a riscurilor viitoare pentru pacienți.
Este evident că avansurile în cercetarea genetică ar putea transforma modul în care abordăm sănătatea cardiovasculară la pacienții diabetici. La studiu au contribuit și cercetători de la Centrul de cercetare în nutriție din cadrul Universității din Navarra, Spania, oferind un context internațional pentru aceste descoperiri promițătoare.
