Mecanismele de transformare a celulelor în adipocite, dezvăluite de cercetători
Înțelegerea procesului prin care celulele devin celule adipoase este crucială în studiul obezității și al bolilor metabolice afiliate. Recent, o echipă de cercetători a făcut descoperiri semnificative, identificând un mecanism molecular capabil să stopeze această transformare, oferind informații valoroase despre controlul identității celulelor grase.
Descoperiri importante la KAIST
Cercetătorii de la Korea Advanced Institute of Science and Technology (KAIST) au examinat funcția proteinei PPARγ, un regulator esențial în diferențierea adipocitelor. Activarea acestei proteine determină expresia anumitor gene ce ajută celulele să se transforme în adipocite și să își păstreze identitatea.
Utilizând celule de șoarece și modele animale, echipa de cercetare a constatat că activitatea PPARγ poate fi inhibată de un comutator epigenetic, un mecanism care ajustează modul de acțiune al genelor fără a modifica secvența de ADN. Aceasta constituie prima dovadă că procesul de formare a adipocitelor este reglat cu precizie la nivel epigenetic, nu doar prin reglementarea directă a genelor.
Rolul proteinei YAP și TAZ
În centrul acestui mecanism se află două proteine, YAP și TAZ, componente ale căii de semnalizare Hippo, esențiale pentru controlul creșterii organelor. Această cale influențează deciziile celulare legate de diviziune, moarte sau specializare, inclusiv în formarea adipocitelor. Deși a fost cunoscut faptul că YAP și TAZ intervin în generarea celulelor grase, modul lor precis de acțiune a rămas neclar.
Prin analize genomice, cercetătorii au demonstrat că YAP și TAZ pot declanșa o reacție chimică ce dezactivează genele responsabile pentru activarea programului de formare a adipocitelor coordonat de PPARγ. Astfel, deși PPARγ încurajează celula să devină adipocită, activitatea YAP și TAZ poate inhiba acest semnal, menținând celula într-o stare mai puțin specializată, întrucât acestea sunt reglate de calea Hippo, care acționează ca un sistem de frânare.
Experimentele desfășurate pe șoareci
Cercetătorii au testat acest mecanism prin dezactivarea căii Hippo la șoareci, provocând o activare excesivă a proteinelor YAP și TAZ. În aceste condiții, celulele adipoase existente nu s-au transformat complet în celule stem, ci au pierdut trăsături semnificative specifice adipocitelor, începând să se comporte mai degrabă ca celule precursoare.
Aceste rezultate oferă o nouă perspectivă asupra modului în care formarea celulelor adipoase poate fi accelerată sau încetinită, cel puțin în modelele animale. Acest aspect este crucial deoarece acumularea excesivă de grăsime poate conduce la numeroase probleme de sănătate. Celulele adipoase formate sunt adesea greu de eliminat, diminuându-și volumul în timpul scăderii în greutate, însă fără a dispărea complet.
Cercetătorii accentuează importanța înțelegerii modului în care PPARγ este reglat în procesul de specializare celulară, ceea ce ar putea, pe termen lung, să contribuie la dezvoltarea unor strategii mai eficiente pentru tratarea bolilor metabolice.
Studiul a fost publicat în Science Advances în luna ianuarie și s-a bazat exclusiv pe experimente cu șoareci, fiind necesare cercetări suplimentare pentru a evalua relevanța acestor mecanisme în cazul uman.
