Aminoacidul natural care protejează dinții de cariile dentare
Un aminoacid prezent natural în organism ar putea ajuta dinții să reziste mai bine efectelor nocive ale zahărului, prin modificarea modului în care se creează placa dentară. Un studiu clinic realizat pe pacienți cu carii active sugerează că arginina are capacitatea de a transforma biofilmele dentare în structuri mai puțin acide, astfel devenind mai puțin dăunătoare pentru smalțul dentar.
Cum apar cariile dentare
Cariile se formează atunci când bacteriile din cavitatea bucală descompun zaharurile din alimente, generând acizi care atacă treptat smalțul dentar. Aceste bacterii nu acționează singular, ci formează comunități complexe, cunoscute sub numele de biofilme dentare, care constituie placa dentară.
Mecanismul de protecție al argininei
Un mecanism natural de apărare împotriva acestui proces de degradare este arginina, un aminoacid existent în salivă, care, conform studiilor anterioare, poate contribui la scăderea riscului de carii. Bacteriile benefice din cavitatea bucală dispun de un complex enzimatic denumit arginină deiminază, care le permite să convertească arginina în compuși alcalini capabili să neutralizeze acizii generați de alte bacterii. Un nivel mai ridicat de arginină oferă avantaj bacteriilor benefice și reduce prevalența celor producătoare de acizi.
Studiul realizat pe pacienți
Cercetătorii de la Universitatea Aarhus din Danemarca au dorit să afle dacă efectele favorabile ale argininei se manifestă și în cavitatea bucală umană. Astfel, ei au efectuat un studiu clinic, ale cărui rezultate au fost publicate în International Journal of Oral Science.
Studiul a implicat 12 participanți cu carii dentare active. Fiecare participant a purtat proteze speciale care permiteau dezvoltarea biofilmelor pe ambele laturi ale arcadei dentare pentru a putea compara efectele tratamentelor.
Procedura experimentului
Pe parcursul experimentului, protezele au fost scufundate timp de cinci minute într-o soluție de zahăr și apoi tratate timp de 30 de minute fie cu apă distilată (placebo), fie cu arginină, aplicată alternativ. Procedura s-a repetat de trei ori pe zi, iar arginina a fost aplicată pe aceeași parte de fiecare dată. După patru zile, când biofilmele erau complet dezvoltate, protezele au fost analizate în detaliu.
Rezultatele obținute
Pentru a evalua aciditatea din interiorul biofilmelor, cercetătorii au folosit un colorant sensibil la pH. Biofilmele tratate cu arginină au menținut un pH semnificativ mai ridicat, corespunzător unei acidități mai scăzute, comparativ cu cele tratate cu placebo.
Analiza structurii biofilmului a evidențiat modificări ale componentelor glucidice. Folosind proteinele care se leagă de carbohidrați, s-a constatat că în biofilmele expuse la arginină, cantitatea de carbohidrați pe bază de fucoză a fost redusă, ceea ce sugerează condiții mai puțin favorabile pentru formarea zonelor foarte acide.
Cercetările asupra microbiomului
Pentru a identifica bacteriile din biofilme, s-a utilizat metodologia de secvențiere a genei 16S rRNA. S-a observat că tratamentele cu arginină au dus la o reducere a bacteriilor din grupul Streptococcus, care generează acizi din zaharuri, în timp ce au favorizat bacteriile capabile să metabolizeze arginina, contribuind astfel la menținerea unui pH mai ridicat.
Concluziile cercetătorilor
Cercetătorii concluzionează că arginina are potențialul de a face biofilmele dentare mai puțin dăunătoare prin reducerea acidității, modifica structura carbohidraților și influența compoziția microbiomului oral. Aceasta se aliniază cu ideea folosită anterior de a include arginina în produsele de igienă dentară, precum paste de dinți și soluții de clătire, în special pentru persoanele expuse unui risc crescut de carii.
