Impactul diabetului zaharat de tip 2 asupra sănătății inimii: o nouă cercetare revelatoare
Pe măsură ce numărul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 continuă să crească, tot mai multe studii arată efectele devastatoare ale acestei boli asupra sistemului cardiovascular. O cercetare recentă, realizată de specialiști de la Universitatea din Sydney, Australia, a dezvăluit că diabetul nu doar că afectează controlul glicemiei, ci schimbă și structura și metabolismul inimii, intensificând riscul de insuficiență cardiacă.
Cercetarea a implicat analiza țesutului cardiac obținut de la pacienți care au suferit transplant de inimă, evidențiind modificări moleculare semnificative în celulele inimii. Specialiștii au identificat deteriorări structurale evidente în mușchiul cardiac, mai ales în cazurile de cardiomiopatie ischemică, principală cauză a insuficienței cardiace.
„De mult timp observăm o legătură între bolile de inimă și diabetul de tip 2, dar acest studiu este primul care analizează simultan ambele afecțiuni și identifică un profil molecular distinct la pacienții care suferă de ambele patologii”, a declarat dr. Benjamin Hunter, unul dintre coordonatorii studiului, într-un comunicat de presă publicat de instituție.
Analiza a relevat că diabetul influențează modul în care inima generează energie, modul în care se adaptează la stres și capacitatea de a contracta mușchiul pentru a pompa sânge. Utilizând tehnici avansate de microscopie, echipa de cercetători a observat depuneri de țesut fibros în mușchiul cardiac, un indiciu clar al acestor modificări.
În condiții normale, inima își extrage energia din grăsimi, glucoză și cetone. Dar, în cazurile de insuficiență cardiacă, absorția glucozei crește, în timp ce diabetul scade sensibilitatea transportorilor de glucoză la insulină, denaturând acest proces esențial. Această disfuncție exercită o presiune suplimentară asupra mitocondriilor, organite celulare vitale pentru producția de energie.
De asemenea, cercetarea a constatat o reducere a producerii proteinelor esențiale pentru contracția mușchilor inimii și pentru reglarea nivelului de calciu, afectând astfel performanța cardiacă. S-a observat și o acumulare de țesut fibros rigid, care diminuează eficiența pompei cardiace. Analizele efectuate prin secvențierea ARN au confirmat genetic aceste modificări, mai ales în căile legate de metabolismul energetic și structura țesuturilor.
„Acum că am înțeles la nivel molecular legătura dintre diabet și bolile cardiace, putem explora noi opțiuni terapeutice”, a punctat conf. dr. Sean Lal, subliniind importanța acestor descoperiri în conturarea noilor tratamente.
Rezultatele acestui studiu sunt promițătoare, având potențialul de a îmbunătăți criteriile de diagnosticare și strategiile de management pentru bolile cardiace și diabet, contribuind astfel la creșterea calității îngrijirii pentru milioane de pacienți la nivel global.
În Australia, bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces, afectând peste 1,2 milioane de oameni care trăiesc cu diabet zaharat de tip 2. Descoperirile recente oferă o nouă perspectivă asupra interacțiunii dintre aceste două afecțiuni și deschid noi oportunități pentru tratamente personalizate, care ar putea reduce drastic impactul combinat al diabetului și insuficienței cardiace.
Studiul poate fi consultat în revista EMBO Molecular Medicine.
