Între Dezechilibru Economic Și Promisiuni De Stabilitate
Prognozele legate de indicatorii macroeconomici ai României continuă să fie înfiorătoare: așteptările privind creșterea economică se mențin la un nivel scăzut, iar inflația, în continuă ascensiune, sugerează că ratele dobânzilor vor rămâne ridicate pentru o perioadă extinsă de timp.
În primele luni ale anului, inflația s-a situat la 9,6% pe an, apropiindu-se de maximul istoric înregistrat în septembrie, când a fost de 9,9%. De asemenea, Institutul Național de Statistică a publicat date privind dinamica produsului intern brut în ultimele trei luni ale anului anterior, indicând o contracție severă, de aproape 2%, față de trimestrul precedent.
Inflația În Continuare Ridicată
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a pus accent pe stabilitatea inflației lunare, având în vedere impactul creșterii tarifelor la electricitate și taxe de consum din vară, dar și pe adâncirea deficitelor economice. Aceasta se manifestă printr-o economie ce crește sub potențial, în contextul unei reduceri a deficitului bugetar și a scăderii consumului. Personalul din piața muncii este, de asemenea, din ce în ce mai slab.
În contrar, mesajul lui Isărescu a fost favorabil unei politici monetare relaxate, cu mențiunea că scăderea ratei de dobândă nu ar trebui să aibă loc înainte de o reducere a inflației. Astfel, BNR nu ar trebui să își pună credibilitatea în pericol pentru a realiza o relaxare prematură a politicii, conform analizei realizate de BCR.
„Deși perspectivele fiscale din țară devin mai clare și există o probabilitate ca băncile centrale din Europa Centrală și de Est să reducă ratele dobânzilor până în luna mai, certitudinea unei scăderi a inflației rămâne o condiție esențială pentru ajustarea ratelor dobânzilor”, explică Ciprian Dascălu, economist șef la BCR.
Preconizări De Schimbare
BNR a revizuit prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 3,9%, o creștere de 0,2 puncte procentuale. Este de așteptat ca în al doilea trimestru, inflația să revină pe un trend ascendent comparativ cu T1, urmată de o scădere abruptă în T3, când vor dispărea din calcule scumpirile cauzate de majorările de taxe și costurile energetice.
Totuși, între martie și mai, intensificarea inflației devine o problemă pentru BNR. Surse din cadrul BCR sugerează o posibilă revizuire a prognozei de inflație, pe fondul datelor recente care au depășit estimările inițiale, ceea ce face ca tăierea dobânzilor să rămână o provocare, chiar dacă riscurile inflaționiste par să se diminueze.
„Mesajele transmise de BNR confirmă că nu sunt dispusi să își compromită credibilitatea prin tăieri premature. În acest sens, august ar putea marca începutul reducerii ratelor dobânzilor”, afirmă Dascălu.
Pe lângă întârzierea anticipată cu patru luni a tăierii dobânzilor, BCR anticipează o ajustare mai redusă, de la 6,5% la 5,75%, și nu la 5,25%, cum se estima anterior.
Economiștii de la UniCredit Bank subliniază că BNR a menționat deja scăderile de 2 puncte procentuale ale dobânzilor în piață față de maximul atins în urma alegerilor prezidențiale din mai, considerând acest lucru o formă de relaxare a politicii monetare.
Implicarea Politicii Economice
UniCredit este de părere că prima reducere a ratei cheie va avea loc în a doua parte a anului curent, preconizând că primul pas ar putea fi făcut în ședința din august, cu o diminuare totală de 0,75 puncte procentuale până la finalul anului.
„O tăiere a ratei în iulie nu poate fi exclusă, mai ales dacă activitatea economică va stagna rapid și dacă România va beneficia de stabilitate fiscală și politică”, notează economiștii Anca Negrescu, Alexander Ragea și Nicoleta Lungu.
Riscurile inflaționiste rămân ridicate în 2023, în principal din cauza măsurilor fiscale viitoare, conform economiștiilor. Se estimează că inflația ar putea reveni în intervalul țintă de 1,5%-3,5% la începutul anului 2027, în timp ce inflația de bază ar putea atinge acest prag puțin mai devreme, în T4 din 2026.
În concluzie, deciziile BNR și evoluția inflației sunt esențiale pentru stabilitatea economică a României. Pe de altă parte, slăbiciunile curente ale economiei indică faptul că o abordare prudentă este vitală pentru a naviga în aceste ape tulburi.
„Riscurile inflaționiste vor rămâne probabil ridicate în acest an, depinzând în mare măsură de viitoarele măsuri fiscale”, adaugă economiștii.
