Dragoș Anastasiu și-a anunțat oficial demisia din Cabinetul condus de Ilie Bolojan, în urma dezvăluirilor făcute în instanță, potrivit cărora a oferit mită unei funcționare ANAF timp de opt ani. Acesta a descris faptele drept o „șpagă de supraviețuire”, justificând decizia prin presiunea mediatică și imposibilitatea de a mai contribui eficient la guvernare.
Mita, explicată ca formă de supraviețuire
Într-o declarație detaliată, Anastasiu a făcut o distincție între două tipuri de șpagă: cea pentru supraviețuire și cea pentru îmbogățire. Potrivit acestuia, „șpaga de supraviețuire” este specifică acelor situații în care antreprenorii sunt constrânși să cedeze pentru a putea continua activitatea economică într-un sistem corupt.
„Există două tipuri de şpăgi. Există şpăgi de supravieţuire şi există şpăgi de îmbogăţire. Şpaga de supravieţuire e atunci când, şi apropo, în anii 1990 şpaga era cu plicul sau cu geamantanul”, a afirmat Dragoș Anastasiu.
El a continuat explicând că începând cu anii 2000, metodele s-au rafinat: nu se mai folosește plicul, ci contractele de consultanță și alte forme aparent legale. Acestea, susține el, ascund același scop – acela de a evita blocarea activității companiei.
„75 de milioane de lei impozite plătite în tot acest timp”
Anastasiu a menționat că, în ciuda mitei plătite, compania sa a contribuit la bugetul de stat în mod semnificativ.
„În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de lei impozite la stat. 75 de milioane de ron. În toată această perioadă.”
El a precizat că decizia de a da mită nu a fost una luată cu ușurință, ci impusă de un climat de teamă și incertitudine.
Demisia motivată de presiunea publică
După ce faptele au devenit publice, Anastasiu a decis să se retragă din funcția guvernamentală pentru a nu prejudicia imaginea Cabinetului Bolojan. Într-o declarație sinceră, acesta a explicat că prezența sa ar aduce mai mult rău decât bine:
„În acest moment, în acest climat, îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, fiindcă, indiferent ce aş spune şi aş face, va continua procesul de denigrare, bazat pe nişte fapte, dar dus la extrem. Ăsta este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că aş face mai mult rău decât bine şi că este momentul să fac un pas în lateral, în spate, şi să demisionez.”
Totodată, Anastasiu a ținut să se apere în fața opiniei publice, susținând că nu este „şpăgar”, ci „un om onest şi integru”.
DNA îl cataloghează drept „martor denunțător”
Deși a recunoscut în instanță că a oferit mită sub forma unor contracte mascate, DNA nu a deschis un dosar penal pe numele său. Motivul? Legea permite clasarea cauzei dacă fapta este recunoscută înainte de declanșarea anchetei.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, Dragoș Anastasiu a avut calitatea de „martor denunțător” într-un dosar care viza o fostă consilieră ANAF. Astfel, acuzațiile aduse nu au avut urmări penale directe pentru omul de afaceri.
Context mai larg: corupția în administrația fiscală
Cazul Anastasiu readuce în atenție fragilitatea sistemului public, unde corupția rămâne o problemă sistemică. Deși DNA încearcă să combată astfel de practici, efectele sunt limitate în absența unor reforme profunde în structurile de control fiscal.
