Dronă rusească găsită în Vaslui după alertele RO-Alert. Piloții români și germani au avut voie să tragă, dar au renunțat

Drona Shahed ucraina 1 București
foto: wikipedia

Dronă rusească identificată în județul Vaslui, după o nouă alertă pe flancul estic

O dronă de proveniență rusească a fost găsită marți pe teritoriul județului Vaslui, după ce dimineață mai multe județe din estul țării au primit mesaje RO-Alert privind pătrunderea unui aparat de zbor în spațiul aerian al României. Autoritățile au stabilit că drona nu avea încărcătură explozivă, însă incidentul este privit ca o nouă provocare la adresa securității naționale.

Alertarea populației a avut loc în contextul atacurilor repetate cu drone asupra infrastructurii ucrainene din apropierea graniței cu România, iar astfel de episoade de tensiune au devenit tot mai frecvente în ultimele luni pe flancul estic al NATO.


Cum a fost depistat aparatul și ce au găsit militarii români

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că a fost informat „cu un minut înainte” că aparatul a fost descoperit pe teritoriul României. Potrivit acestuia, obiectul identificat în Vaslui este, cel mai probabil, aceeași dronă care a determinat declanșarea alertelor RO-Alert de dimineață.

„Tocmai mai devreme am primit informația că au găsit o dronă, probabil acea dronă este. Drona a fost găsită undeva în județul Vaslui. Este o dronă fără încărcătură.”

Prezența unei drone, chiar și fără încărcătură, ridică însă semne de întrebare legate de capacitatea Rusiei de a testa reacția autorităților române și a aliaților prin astfel de incursiuni la altitudine mică, greu de urmărit constant pe radar.


Piloții au avut permisiunea să doboare drona, dar au evitat daune colaterale

Moșteanu a explicat că avioane românești F-16 și avioane Eurofighter ale Germaniei au fost ridicate de la sol pentru a intercepta ținta. Aparatele au primit aprobare să angajeze drona, însă piloții au decis să nu deschidă focul, din cauza riscului de pagube la sol.

„Au avut permisiunea de a angaja. Am o să discut cu piloții germani care au fost în misiune un pic mai încolo, din și au venit mai devreme, ați văzut și dumneavoastră când au aterizat. Au fost de două ori. S-au ridicat câte două avioane Eurofighter de la ora 7:00 și între ele au fost ridicate avioane F-16 de la baza Burcea. Avioanele nu au tras, au avut permisiunea de a angaja. Voi vedea raportul misiunii, dar foarte probabil analizând potențialele daune colaterale pe care le-ar putea face trăgând cu armament deasupra teritoriului României, au ales să nu angajeze. Este presupunerea mea în momentul ăsta, o să discut și cu dânșii, o să avem și raportul misiunii”

Decizia arată dilema clasică a apărării antiaeriene pe timp de pace: neutralizarea unei amenințări trebuie cântărită atent în raport cu siguranța populației și cu riscul producerii unor incidente pe teritoriul național.


Ministrul își întrerupe vizita de la Mihail Kogălniceanu

În momentul în care a fost confirmată găsirea dronei, Ionuț Moșteanu se afla la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, împreună cu generalul american Christopher Donahue, comandantul Forțelor Terestre ale SUA în Europa și Africa. Vizita era programată cu ocazia Thanksgiving, într-un moment în care România găzduiește în continuare trupe americane, chiar dacă Statele Unite au retras recent aproximativ o mie de militari.

Ministrul a anunțat că își întrerupe programul și revine în Capitală pentru a coordona gestionarea situației.

„O să plec înapoi la București. Generalul Gheorghiță Vlad este acolo, n-a mai venit și ne coordonăm.”


Mesaje RO-Alert în trei județe de la Dunăre și din est

În dimineața aceleiași zile, locuitorii din Galați, Tulcea și Vrancea au primit mesaje RO-Alert care avertizau că o dronă rusească a intrat în spațiul aerian național. Sistemul de avertizare a fost activat după ce aparatul a fost detectat intermitent pe radare, la o altitudine joasă.

Avioanele de luptă trimise în zonă au avut mandat să distrugă ținta, însă drona a dispărut de pe radare, cel mai probabil după ce a părăsit spațiul aerian al României. Alertele au fost dezactivate în jurul orei 10:00, după reevaluarea situației.

Astfel de mesaje transmise populației au devenit deja familiare în comunitățile de la Dunăre și din est, ceea ce arată cât de mult s-a schimbat percepția de securitate pentru locuitorii din proximitatea războiului din Ucraina.


Cooperare militară cu SUA și promisiunea unei noi capacități antiaeriene

Incidentul a avut loc chiar în ziua în care generalul Christopher Donahue a ajuns la Baza 57 Mihail Kogălniceanu pentru a se întâlni cu militarii americani dislocați în România, dar și cu reprezentanții autorităților române.

„Generalul Christopher Donahue a venit astăzi să fie alături de soldați americani de la baza Mihail Kogălniceanu pentru a sărbători Thanksgiving, ne-au invitat și pe noi. Trebuia să fie o zi de sărbătoare. Nu este o zi de sărbătoare. Avem o nouă incursiune a unei drone rusești, o nouă provocare a Rusiei la adresa României. O dronă pe care Armata Română și Eurofighterele germane au încercat să o dea jos”, a declarat Moșteanu.

Șeful de la Apărare a subliniat încă o dată rolul prezenței americane în garantarea securității României pe flancul estic al NATO.

„Faptul că avem aceste trupe aici, avem steagul american pe teritoriul României, este un lucru valoros pentru securitatea României”

Moșteanu a anunțat, de asemenea, că România se pregătește să introducă în serviciul operațional o nouă capacitate de apărare antiaeriană, menită să răspundă mai eficient amenințărilor de tip dronă.

„Generalul Donahue o să vă povestească despre o nouă capacitate antiaeriană care va intra în serviciul operațional al Armatei Române în curând și ne va oferi o capacitate sporită de a da jos aceste drone. Trebuie să putem face față mai bine acestor tipuri de provocări”.


Context mai larg: un conflict aproape de graniță și presiune constantă pe apărare

Episoadele cu drone rusești care se apropie sau intră în spațiul aerian al României se înscriu într-un tablou mai larg al războiului din Ucraina, purtat în imediata vecinătate a frontierelor românești. Flancul estic al NATO a devenit, în ultimii ani, o zonă de interes strategic major, iar România joacă un rol esențial în descurajarea agresiunii ruse.

În acest context, discuțiile despre întărirea apărării antiaeriene, despre modernizarea dotărilor Armatei și despre cooperarea cu Statele Unite capătă o relevanță directă pentru siguranța cetățenilor, nu doar pentru planurile militare pe hârtie.

Distribuie acest articol